Grigori Perelman: Geniul matematicii care a refuzat premiul de un milion de dolari

În 22 decembrie 2006, revista științifică Science a declarat descoperirea lui Grigori Perelman drept „Descoperirea anului”.

Premiul Mileniului

În martie 2010, comitetul Premiului Mileniului a anunțat că Grigori Perelman și-a îndeplinit criteriile pentru a primi premiu Clay Millennium pentru rezolvarea Conjecturei Poincaré. La 1 iulie 2010, Perelman a respins premiul, declarând:  „Contribuția mea nu a fost mai mare decât cea a lui Richard Hamilton”.

Viața lui Grigori Perelman

George M. Bergman, CC BY-SA 4.0

Grigori „Grisha” Perelman s-a născut într-o zi de vară, în 13 iunie 1966, în Leningrad, Uniunea Sovietică, numită acum Sankt Petersburg, Rusia.

Tatăl său a fost inginer electrician, iar mama lui Grigori era matematician, însă aceasta a renunțat la locul de muncă pentru a-l crește pe Grigori și pe sora lui mai mică.

Talentul matematic al lui Grigori Perelman s-a manifestat încă din copilărie, băiatul urmând cursurile Școlii secundare nr. 239 din Leningrad, o școală specializată cu programe avansate de matematică și fizică.

În 1982, Grigori Perelman a fost numit membru al echipei sovietice care a concurat la Olimpiada Internațională de Matematică, o competiție internațională pentru elevii de liceu. Perelman a câștigat o medalie de aur, obținând punctaj maxim.

La 16 ani, Grigori Perelman a intrat la Facultatea de Matematică și Mecanică a Universității de Stat din Leningrad, obținând doctoratul în 1990. După ce a lucrat în departamentul din Leningrad al Institutului de Matematică Steklov al Academiei de Științe a URSS, Perelman a acceptat un post la Institutul Courant din cadrul Universității din New York și la Universitatea de Stat din New York, la Stony Brook.

La New York, Perelman nu se simțea în largul său, îi era dor de casă și se hrănea cu pâine neagră și brânză rusească tradițională. În 1993, a acceptat o bursă de cercetare Miller de doi ani la Universitatea din California, Berkeley, și acolo a demonstrat Conjectura sufletului în 1994, o problemă formulată în anul 1972.

telegraph.co.uk

După aceea, Perelman a avut de ales între mai multe locuri de muncă la universități de top din SUA, inclusiv Stanford și Princeton, dar le-a refuzat pe toate, iar în 1995 s-a întors la Institutul Steklov din Sankt Petersburg. Acolo, a avut un post de cercetător și era plătit cu mai puțin de 100 de dolari pe lună.

Perelman i-a spus unui coleg de la Steklov: „Mi-am dat seama că în Rusia lucrez mai bine”.

Dispariția lui Perelman

În 2006, Perelman a renunțat brusc la slujba sa de la Institutul Steklov și s-a retras din peisaj, trăind din banii economisiți cu grijă în timpul petrecut în America. Însă, Perelman a fost și victima unui atac din partea colegilor.

Sylvia Nasar și David Gruber au descris într-un articol publicat în 28 august 2006 în revista The New Yorker ceea ce s-a întâmplat. Sylvia Nasar este autoarea cărții „A Beautiful Mind”, despre matematicianul John Forbes Nash, laureat al Premiului Nobel, care a fost transformată în 2001 într-un film cu Russell Crowe în rolul principal.

Nasar și Gruber au descris modul în care, într-o conferință din 20 iunie 2006, matematicianul de la Harvard – Shing-Tung Yau a insinuat că faimoasa Conjectură Poincaré a fost de fapt rezolvată de doi dintre studenții săi absolvenți: Xi-Ping Zhu și Huai-Dong Cao.

Criticând demonstrația lui Perelman, Yau a spus: „Am dori ca Perelman să răspundă la această declarație. Dar Perelman locuiește în Sankt Petersburg și refuză să comunice cu alte persoane”.

Potrivit lui Nasar și Gruber, Yau a avut un istoric de încercări de a nega demonstrațiile altor matematicieni. În 1997, un fost student al lui Yau, Kefeng Liu, a prezentat o lucrare pe care a scris-o împreună cu Yau despre simetria în oglindă. Aceasta era izbitor de asemănătoare cu o lucrare prezentată de un tânăr geometrist de la Berkeley pe nume Alexander Givental.

Ca să adauge un plus de insultă, Yau și colaboratorii săi i-au trimis un email lui Alexander Givental, în care spuneau că argumentele sale sunt imposibil de urmat, așa că au venit cu o variantă privind simetria în oglindă. Aceștia l-au lăudat pe Givental pentru „ideea sa genială” și i-au scris: „În versiunea finală a lucrării noastre va fi recunoscută contribuția dumneavoastră importantă”.

Câteva săptămâni mai târziu, lucrarea, „Mirror Principle”, a apărut în Asian Journal of Mathematics, care este co-editată de Shing-Tung Yau. În acesta, Yau și coautorii săi au descris rezultatul lor ca fiind „prima dovadă completă” privind simetria în oglindă.

Despre demonstrația lui Givental, ei au scris: „Din păcate, demonstrația sa, care a fost citită de mulți experți, este incompletă”. Cu toate acestea, Yau și coautorii săi nu au reușit să identifice ce anume din demonstrația lui Givental era incomplet.

În iunie 2006, revista Asian Journal of Mathematics a publicat lucrarea celor doi matematicieni Xi-Ping Zhu și Huai-Dong Cao, care a fost intitulată „O demonstrație completă a conjecturilor lui Poincaré și a geometrizării: Aplicarea teoriei Hamilton-Perelman a fluxului Ricci”. În rezumat se afirma: „Această demonstrație ar trebui să fie considerată ca fiind cea mai mare realizare a teoriei Hamilton-Perelman a fluxului Ricci.”

Xi-Ping Zhu și Huai-Dong Cao și ceilalți coautori au declarat că au fost nevoiți „să înlocuiască mai multe argumente cheie ale lui Perelman cu noi abordări bazate pe studiul nostru, deoarece nu au reușit să înțeleagă aceste argumente originale ale lui Perelman, care sunt esențiale pentru finalizarea programului de geometrizare”.

Într-un articol publicat în The New Yorker, matematicianul John Morgan a declarat că „Zhu și Cao nu au făcut ceva diferit”.

În decembrie 2006, Cao și Zhu și-au retras lucrarea originală, care fusese intitulată „O demonstrație completă a conjecturilor lui Poincaré și a geometrizării: Aplicarea teoriei Hamilton-Perelman a fluxului Ricci” și au postat o versiune redenumită, care a fost intitulată „Demonstrația lui Hamilton-Perelman a conjecturei lui Poincaré și a conjecturei geometrizării”.

Nasar și Gruber îl găsesc pe Grigori Perelman

pinterest.fr

În 2006, Nasar și Gruber au călătorit la Sankt Petersburg pentru a vorbi cu Grigori Perelman. Acesta le-a spus că se retrăsese din comunitatea matematicienilor și că nu se mai considera un matematician profesionist. Întrebat ce crede despre Yau, Perelman a spus: „Bineînțeles, există mulți matematicieni care sunt mai mult sau mai puțin cinstiți. Dar aproape toți sunt conformiști. Ei sunt mai mult sau mai puțin cinstiți, dar îi tolerează pe cei care nu sunt cinstiți”.

Ulterior, Grigori Perelman a încetat să comunice cu presa. Pur și simplu ignoră jurnaliștii.

În septembrie 2011, matematicianul Perelman a refuzat calitatea de membru al Academiei Ruse de Științe.

În prezent, se știe că matematicianul locuiește cu mama sa, care este grav bolnavă.

Cartea „Ești suma convingerilor tale” – de Hyrum W. Smith – poate fi comandată cu reducere de pe libris.ro. 

Citește și: William James Sidis: Omul cu cel mai mare IQ din istorie, cu mult peste cel al lui Newton sau Einstein