La 80 de ani de la moartea sa, rămăşiţele şi obiectele Mariei Curie sunt încă extrem de radioactive

Finalizat în anul 1790, Panteonul Francez este un mausoleu neoclasic situat în cartierul Latin din Paris. În interiorul clădirii se află rămăşiţele multor personalităţi marcante ale Franţei, inclusiv Voltaire, Jean-Jacques Rousseau, Victor Huge şi Louis Braille.

Printre aceştia însă se află şi rămăşiţele unor femei marcante din istorie, una dintre ele fiind Marie Curie, geniul care în 1903 a luat Premiul Nobel pentru fizică din 1903, iar în 1911 i-a fost înmânat Premiul Nobel pentru chimie.

Majoritatea cercetărilor sale s-au axat pe radioactivitate: printre alte realizări, ea a inventat și definit termenul “radioactivitate” și a descoperit două elemente radioactive importante; radium și poloniu, pe care le-a numit după țara sa de origine, Polonia.

Din nefericire, deoarece efectele negative ale radiației asupra sănătății umane erau necunoscute la momentul respectiv, Curie și soțul ei – Pierre Curie – nu s-au protejat niciodată, în timpul experimentelor.

În cele din urmă, propria sa descoperire i-a cauzat, cel mai probabil, moartea: în 1934, ea a murit din cauza anemiei aplastice, o condiție care a fost cauzată de expunerea prelungită la radiații și poloniu. Chiar şi fiica sa, Joliot-Curie, care a câştigat la rândul său un Premiu Nobel pentru chimie, a murit de leucemie, afecţiune care a fost provocată de expunerea mamei sale la radiaţii în timp ce era însărcinată.

Marie Curie a fost îngropată alături de soţul său în cimitirul Sceaux din sudul Parisului. Însă, în 1995, rămăşiţele sale au fost transferate în Panteon.

Atunci când rămășițele celor doi au fost scoase, specialiştii au detectat un nivel extrem de ridicat de radiaţii. Astfel că, acestea au fost amplasate într-un sicriu cu pereţi groşi din plumb, pentru ca vizitatorii mausoleului să nu fie contaminaţi.

Elementul cu care a fost contaminată familia Curie este radiu 226 (izotop al radiului, al cărui timp de înjumătăţire este de 1.600 de ani şi care se descompune în radon).

Mai mult decât atât, deoarece Marie Curie nu a crezut niciodată că experimentele ei erau dăunătoare, ea și-a contaminat toată gospodăria, împreună cu multe dintre lucrurile sale personale. Ea aducea frecvent mostre de radiu și poloniu în buzunarele hainelor, de la laborator – acasă, pentru a le analiza în timpul liber.

În prezent, la 80 de ani de la moartea sa, multe dintre obiectele sale sunt păstrate în cadrul Bibliotecii Naţionale din Franţa, în cutii căptuşite cu plumb. La fel ca rămăşiţele faimoasei Curie, acestea vor continua să fie radioactive pentru încă mult timp, de acum înainte.

Pentru a obiectele omului de știință, vizitatorii bibliotecii trebuie poarte un echipament de protecție și trebuie să semneze o declarație că sunt conștienți de posibilele consecințe.

După ce termenul de radioactivitate a fost folosit pentru prima dată de Marie Curie, s-a considerat că radioactivitatea era, de fapt, benefică pentru sănătatea umană. De asemenea, lumina strălucitoare fluorescentă era atrăgătoare pentru mulți oameni din întreaga lume.

În primele două decade ale secolului XX, în timpul așa-numitei “Radium Craze”, multe articole de uz casnic, inclusiv ceasurile și ustensilele de bucătărie, conțineau radium, pentru ca ele să strălucească în întuneric. În plus, numeroase băuturi tonice -despre care se credea că revigorează organismul, conțineau radiu.

Ideea că elementele radioactive sunt benefice pentru sănătatea umană a fost spulberată în 1938, când produsele de consum radioactive au fost interzise în S.U.A., printr-un act emis de Administrația pentru Alimente și Medicamente. Până atunci, se știa că elementele radioactive pot fi folosite ca o sursă de energie.

(O fotografie cu unii dintre cei mai renumiți fizicieni ai trecutului, iar singura femeie este Marie Curie)

thevintagenews.comtravelask.ru

Adaugă un comentariu...