În toată Europa există sute de tuneluri subterane care nu duc nicăieri și despre care nu s-au găsit vreodată înregistrări istorice. Există aproximativ 2000 de astfel de structuri, în mai multe țări europene, însă cele mai multe tuneluri erdstall se regăsesc în Bavaria (aproximativ 700) și Austria (alte 500). Au fost găsite și în Franța, Spania și Marea Britanie. Cercetătorii încă nu știu cine le-a realizat și care a fost scopul lor.

Tunelurile „erdstall” sunt diferite față de tunelurile normale. Mai exact, termenul „erdstall” este german și semnifică „pământ stabil” sau „tunel minier”.

La nivel local, acestea au diferite denumiri, precum „Grufen” și „Zwergloch” în Austria și „Schratzlloch” în Bavaria.

Pfeifferfranz CC BY-SA 3.0

Pfeifferfranz CC BY-SA 3.0 AT

Tamar Hayardeni תמר הירדני CC BY 3.0

În general, un sistem erdstall este format din tuneluri înguste care au fost sculptate într-o formă ovală, aliniată vertical sau orizontal. Pasajele tind să fie deosebit de mici, măsurând doar câțiva metri înălțime și câțiva metri lățime.

Un alt aspect al tunelurilor sunt „punctele de sufocare” numite „schlupfs”. Aceste găuri înguste sunt prem niște puncte de tranziție între porțiunile pasajelor, săpate la o înălțime superioară sau inferioară.

Jawei CC BY-SA 3.0

Tunelurile Erdstall sunt, de asemenea, remarcabile pentru că au un singur punct de intrare și ieșire, de obicei ascunse în peșterile unde, în trecut, erau vechile așezări, lângă biserici și cimitire sau chiar în mijlocul pădurii. Pentru că au un singur punct de intrare și ieșire, fluxul de aer din tuneluri este aproape inexistent.

Originea lor este necunoscută, dar mulți oameni cred ele au fost construite în Evul Mediu, în timp ce alții susțin că tunelurile datează din Epoca de Piatră. În prezent, nimeni nu cunoaște motivul pentru care ele au fost construite, însă se presupune că erau folosite ca ascunzători.

Wolfgang Sauber CC BY-SA 4.0

 Josef Weichenberger Wikimedia

Însă, această teorie este problematică nu doar pentru că pasajele centralizate sunt locuri foarte înguste, ci pentru că au o singură intrare, făcându-le niște sicrie lungi de pământ pentru oricine încearcă să se ascundă sau să scape prin ele. Chiar dacă au fost folosite ca un adăpost temporar, fluxul de aer prin tuneluri este aproape inexistend, făcându-le astfel niște locuri periculoase.

În Austria, folclorul local sugerează că aceste tuneluri au fost construite de spiriduși. Ieșirile înguste au fost, de asemenea, asemănate cu niște canale de naștere simbolice – și puteau servi ca locații de renaștere ceremonială, în care oamenii au încercat să elimine boala, în timp ce le străbăteau.

PfeifferfranzCC BY-SA 3.0 AT

Cele mai multe dintre tuneluri sunt aproape goale. Câteva conțineau niște instrumente medievale, cum ar fi un plug din fier. Analiza datării cu radiocarbon a artefactelor recuperate din interiorul tunelului indică faptul că săpăturile datează din secolele X-XIII. Dar un cercetător austriac, Heinrich Kusch, suspectează că unele dintre sistemele subterane ar putea fi de acum 5.000 de ani.

O bucată de cărbune găsită într-o groapă dintr-un tunel din Bad Zell, Austria a fost datată în jurul anilor 1030 și 1210. Un alt cărbune găsit într-un tunel din Hocherlmuhle a fost datat între sfârșitul secolului al X-lea și mijlocul secolului al XI-lea. 

Majoritatea acestor tuneluri sunt foarte înguste și nu sunt utilizate în scop turistic. Unele dintre cele mai mari, care sunt deschise publicului, includ părțile Erdstall-am-Kapellenberg și Erdstall Ratgobluckn. Erdstall Ratgobluckn și Erdstall-am-Kapellenberg fac parte din muzeul Perg din Austria. 


Citește și: Tunelurile masive din America de Sud, săpate de Mega-Leneși acum 8.000 de ani