În noaptea de 11 spre 12 octombrie 1492, s-a strigat „Pământ!”, iar istoria Europei și a Americii s-a schimbat ireversibil. Astfel, Cristofor Columb a ajuns în așa-numita „Lume Nouă”.

Ei nu știau, dar călătoria lor avea să schimbe cursul istoriei. Ceea ce avea să fie una dintre cele mai importante călătorii din istorie a început să prindă contur în data de 22 mai 1492, când o scrisoare din partea regilor catolici a ajuns la avanpostul din Palos de la Frontera, în Huelva, ordonând municipalității să contribuie cu două nave la expediție.

Deși nu a fost ușor să recruteze echipajul, Columb a reușit în cele din urmă să pornească în expediție în data de 3 august, la bordul a trei nave, Santa María, Pinta și Niña. Trei nave încărcate cu provizii, marinari și speranța de a găsi o nouă rută comercială peste Atlantic.

Sebastiano del Piombo 

Principalele idei ale lui Columb cu privire la călătorie și la distanțele care trebuiau parcurse se bazau pe două fapte: una adevărată, sfericitatea Pământului, iar cealaltă eronată, dimensiunea Pământului.

Astfel, Cristofor Columb credea că planeta noastră avea o circumferință ecuatorială de aproximativ 30.000 de kilometri, adică cu aproximativ 10.000 de kilometri mai mică decât are în realitate.

Astfel, după o oprire în Insulele Canare (pentru aprovizionare și reparații), în data de 6 septembrie, echipajul a pornit spre vest. Amiralul a estimat distanța până la Cipango (sau Cipan Guó) (Japonia) la 700 de leghe, așa că, atunci când cele 800 de leghe au fost depășite fără a zări uscat, cu siguranță s-a confruntat cu nemulțumirea oamenilor săi, dornici să abandoneze o aventură care părea din ce în ce mai nesăbuită.

Pământul

Dióscoro Puebla 

Stoluri de păsări au fost văzute la începutul lunii octombrie, iar în noaptea de 11-12 octombrie, s-a auzit strigătul mult-așteptat „Pământ!”

Un marinar de pe cavela Pinta, Rodrigo de Triana, a fost cel care a strigat: Tierra! Tierra (pământ, pământ), semnalând descoperirea Lumii Noi.

Era insula Guanahaní sau Watling, botezată de Cristofor Columb „San Salvador”, situată în arhipelagul Bahamas. Denumirea Watling a fost dată după John Watling, un englez care a colonizat insula în secolul al XVII-lea.

San Salvador provine de la cuvântul spaniol isla San Salvador („Insula Sfântului Mântuitor”), denumire dată de Cristofor Columb în onoarea lui Iisus Hristos, ca mulțumire pentru sosirea în siguranță a flotei sale în ceea ce el credea că este Asia de Est.


Citește și: Amerigo Vespucci, marinarul care a dat numele continentului american


După ce a debarcat a revendicat teritoriul proaspăt descoperit pentru regina Isabella și regele Ferdinand ai Spaniei, care finanțaseră expediția pentru a găsi o cale mai ușoară, prin Vest, spre Asia și comorile sale: condimente și aur.  De altfel, aici, Cristofor Columb a întâlnit băștinașii, pe care i-a numit indieni, crezând că a ajuns în Asia.

Navigatorul și-a continuat călătoria prin insulele acestui arhipelag – Santa María de la Concepción (Rum Cay), Fernandina (Long Island), Isabela (Crooked Island) etc. – înainte de a ajunge la Juana (Cuba) în data de 28 octombrie.

În data de 6 decembrie a ajuns la Hispaniola (astăzi Haiti și Republica Dominicană).

În ziua de 24 decembrie, Santa María a eșuat în largul actualului Cap-Haïtien, iar rămășițele sale au fost folosite pentru a construi un mic fort, botezat „La Navidad”.

În cele din urmă, în 16 ianuarie 1493, Columb a ordonat călătoria de întoarcere. După ce a trecut de Insulele Azore și după o scurtă escală la Lisabona, armada a ancorat din nou în Palos de la Frontera în 15 martie. A adus cu el dovezile descoperirii sale: aur, mirodenii, plante exotice și câțiva oameni din Lumea Nouă.

Mai multe detalii privind călătoriile lui Cristofor Columb și despre marile descoperiri găsești în cartea „Marile descoperiri geografice”, de I.P. Maghidovici, pe care o poți comanda de pe libris.ro.


Citește și: Leif Erikson: Vikingul neînfricat care a descoperit America înaintea lui Cristofor Columb