În decembrie 1895, publicația Boston Sunday Post a publicat un articol intitulat „Minunile științei moderne”.

În acest articol erau prezentat rapoarte din așa-numita „Societate Științifică Regală”, care a documentat existența „cazurilor de oameni ciudați”. Pe acea listă se regăsea cazul unei sirene, povestea unui crab uman și povestea nefericitului Edward Mordrake – un om cu două fețe.

Edward Mordrake și fața sa diabolică

Așa cum apărea și în articolul publicației Boston Sunday Post, Edward Mordrake era un nobil englez, inteligent și arătos, precum și un „muzician de abilități rare”. Dar toate aceste abilități speciale au venit la pachet cu un blestem cumplit. Pe lângă chipul său frumos și normal, Mordrake mai avea o a doua față terifiantă pe ceafă.

Acest chip ciudat poseda și o inteligență. Ori de câte ori plângea Mordrake, cea de-a doua față a sa râdea.

Mordrake a fost constant chinuit de „fața sa extrem de diabolică”. Aceasta îl ținea treaz noaptea, șoptindu-i „lucruri care se vorbesc doar în iad”. Tânărul nobil a fost înnebunit în cele din urmă și și-a luat viața la vârsta de 23 de ani, lăsând în urmă o scrisoare prin care preciza că își dorește distrugerea feței rele după moartea sa, „ca să nu-și continue șoaptele îngrozitoare în mormântul meu”.

Această poveste a bărbatului cu două fețe s-a răspândit în toată America. Publicul a cerut mai multe detalii despre Mordrake și chiar profesioniștii din domeniul medical au abordat povestea fără să aibă vreun dubiu în privința sa.

În 1896, medicii americani George M. Gould și Walter L. Pyle au inclus povestea lui Mordrake în cartea lor „Anomalii și curiozități ale medicinei” – o colecție de cazuri medicale deosebite. Deși Gould și Pyle erau oftalmologi cu practici medicale de succes, ei au fost, de asemenea, destul de creduli în acest caz.

Dar lucrurile au stat puțin diferit.

Adevărul din spatele „Omului cu două fețe”

allthatsinteresting.com 

Autorul articolului publicat în Boston Sunday Post, în decembrie 1895, Charles Lotin Hildreth, a fost poet și scriitor de science-fiction. Poveștile sale tindeau spre fantastic și spre alte lumi, spre deosebire de articolele bazate pe realitate.

Desigur, doar pentru că cineva scrie de obicei ficțiune nu înseamnă că fiecare lucru pe care îl scrie este o invenție. Cu toate acestea, există multe indicii care sugerează că povestea lui Mordrake este complet inventată.

În primul rând, articolul lui Hildreth citează „Societatea Științifică Regală” ca sursă pentru numeroasele sale cazuri medicale bizare, dar o organizație cu acest nume nu exista în secolul al XIX-lea.

Societatea Regală din Londra este o instituție științifică veche de secole, dar nu a existat nicio organizație care să fie numită „Societate Științifică Regală”. Cu toate acestea, acest nume ar fi putut părea credibil pentru oamenii care nu locuiau în Anglia – ceea ce ar putea explica de ce atât de mulți americani au crezut că povestea omului cu două fețe este adevărată.

În al doilea rând, articolul lui Hildreth pare să fi fost primul articol de acest fel care descrie cazul medical ciudat al sirenei, crabului uman și al lui Edward Mordrake. Multe ziare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, deși erau surse vitale de informații și divertisment, acestea cuprindeau numeroase povești fictive care erau prezentate ca și cum ar fi adevărate.

Povestea lui Hildreth despre un om cu două fețe a fost pur și simplu o poveste scrisă suficient de convingător pentru a păcăli medicii – și pentru a rezista în imaginația publică mai mult de un secol. Hildreth a murit la câteva luni după publicarea articolului său, așa că nu a reușit niciodată să vadă cât de repede americanii au fost păcăliți de creativitatea sa.

Fotografiile care îl întruchipează pe Edward Mordrake sunt și ele niște invenții. În 2018, o fotografie în care se presupunea că apare scheletul capului lui Mordrake a devenit virală pe Internet. Numai că, acel craniu înfricoșător era doar opera unui artist care și-a imaginat cum ar arăta capul lui Mordrake.

www.newsweek.com

Desigur, chiar și cele mai bune povești conțin cel puțin un mic bob de adevăr. Condiția medicală cunoscută sub numele de „dublare craniofacială” poate determina duplicarea trăsăturilor faciale ale embrionului.

Afecțiunea este extrem de rară și de obicei letală, deși există câteva cazuri documentate recent de sugari care sufereau de această boală și au reușit să supraviețuiască timp de câteva luni.

De exemplu, Lali Singh s-a născut cu această afecțiune în India, în 2008.

Deși, din păcate, Singh nu a trăit mult, oamenii au crezut că micuța este o încarnare a zeiței hinduse Durga, care este în mod tradițional portretizată cu mai multe membre.

După ce micuța Lali a murit când avea doar câteva luni, sătenii au construit un templu în cinstea sa.

În ceea ce-l privește pe Edward Mordrake, povestea sa continuă să șocheze – și să păcălească oamenii astăzi. Chiar dacă omul însuși nu a existat niciodată, povestea rămâne o legendă urbană durabilă.

Cartea „Anomalii cromozomiale umane. Aspecte genetice în diagnosticul prenatal” – de Daniela Neagos, Laurentiu Bohiltea și Ruxandra Crețu – poate fi comandată cu reducere de pe libris.ro


Citește și: Oameni neobișnuiți care au existat în realitate