Agenția Spațială Europeană intenționează să genereze eclipse artificiale pentru a studia Soarele
Agenția Spațială Europeană (ESA) a dezvăluit recent o nouă misiune de studiere a Soarelui. Scopul acesteia este de a crea eclipse artificiale pentru a dezvălui atmosfera solară și a afla astfel mai multe despre steaua din centrul sistemului nostru solar.
Doi sateliți la 60.000 km de Pământ pentru a studia Soarele
În data de 8 aprilie 2024, a avut loc o eclipsă totală, vizibilă mai întâi pe coasta de vest a Mexicului, înainte de a traversa aproximativ 15 state americane și de a-și încheia călătoria în estul Canadei.
Următoarea eclipsă vizibilă în această poziție va avea loc peste 370 de ani. Prin urmare, centrele de studiu nord-americane au profitat de această ocazie pentru a observa Soarele și, mai ales, atmosfera acestuia. Este invizibilă cu ochiul liber, dar apare în timpul unor evenimente rare, cum ar fi eclipsele.
Cu toate acestea, pentru a evita ca astronauții să aștepte aproape patru secole, Agenția Spațială Europeană (ESA) a dezvăluit un nou proiect: Proba-3. Acesta ar presupune lansarea a doi sateliți în formă de scut la 60.000 de kilometri de Pământ pentru a genera eclipse artificiale prin alinierea lor cu Soarele.
În cei doi ani ai misiunii, satelitul principal (cu o lățime de 1,4 m și o greutate de 250 kg) va acționa ca o Lună artificială. Scopul său va fi acela de a masca lumina Soarelui pentru a evidenția atmosfera acestuia. Cel de-al doilea satelit, puțin mai greu, va colecta date cu ajutorul unui coronograf de la bord.
Acest lucru ar trebui să le permită oamenilor de știință din cadrul misiunii să vadă rezultatele misiunii și să afle mai multe despre Soare. Cei doi sateliți vor fi lansați de două rachete indiene în septembrie 2024, înainte de a fi plasați sub controlul inginerilor europeni. Aceștia vor avea dificila sarcină de a controla sateliții în timpul zborului, dar vor fi ajutați de algoritmi performanți și, mai ales, foarte receptivi.
Studierea coroanei solare
Succesul misiunii depinde de o precizie extremă. Cei doi sateliți vor trebui să fie ținuți la o distanță de 144 de metri, cu o precizie de un milimetru. Pentru a menține această distanță, ESA se bazează pe un senzor laser care le oferă inginerilor informații în timp real. Primul satelit va analiza aceste informații și își va folosi sistemul de micropropulsie pentru a menține în permanență distanța necesară.
Directorul misiunii Proba-3 este nimeni altul decât Damien Galano, inginer de sistem și specialist în coronografe la Centrul European de Cercetare și Tehnologie Spațială (ESTEC).
Într-o publicație oficială ESA din februarie 2024, el a explicat că misiunea ne va permite să studiem coroana solară, o regiune a Soarelui despre care știm încă foarte puțin. Trebuie spus că această zonă este incredibil de fierbinte, cu temperaturi de peste un milion de grade. Acest lucru este uimitor, având în vedere că temperatura de la suprafața Soarelui, la câțiva kilometri sub coroană, este de numai aproximativ 6.000°C.
Coroana solară este, de asemenea, sursa erupțiilor solare, care pot afecta sateliții și sistemele moderne de comunicații.
În cele din urmă, dincolo de interesul său științific, misiunea Proba-3 va fi foarte importantă, deoarece va trebui să demonstreze că Europa este în continuare în top, în domeniul observației astronomice.
