De ce în deșert ziua este cald, iar noaptea este frig?
Tipul de climă din zonele deșertice este foarte interesant.
După cum probabil știți, zilele pot fi foarte călduroase în deșert. De altfel, în unele zone de deșert, temperaturile ajung să depășească și 50°C.
Însă, chiar dacă ziua este extrem de cald, nopțile din deșert sunt friguroase. De exemplu, temperaturile din Sahara pot scădea odată ce soarele apune, de la o medie maximă de 38 de grade Celsius în timpul zilei, la o medie minimă de minus 4 grade Celsius în timpul nopții, potrivit NASA.
Haideți să aflăm care este explicația acestui fenomen.
Căldură și umiditate
Ganapathy Kumar
Un lucru pe care nu trebuie să-l uitați este că nu toate deșerturile sunt neapărat acoperite de dune de nisip fierbinte și situate în zonele climatice (sub)tropicale ale planetei noastre. Antarctica este cel mai mare deșert de pe planetă – este extrem de diferit de deșertul Sahara, dar cantitatea anuală de precipitații este ceea ce le clasifică pe ambele ca fiind deșerturi.
Prin urmare, motivul pentru care deșerturile aride – regiuni uscate care acoperă aproximativ 35% din suprafața Pământului – devin atât de calde în timpul zilei și atât de reci în timpul nopții, este o combinație de doi factori cheie: nisipul și umiditatea.
Nisipul nu reține foarte bine căldura. Atunci când căldura și lumina soarelui ating deșertul nisipos, boabele de nisip din stratul superior al deșertului absorb și, de asemenea, eliberează căldura înapoi în aer. Practic, nisipul acționează ca un fel de oglindă pentru soare. Preia căldura de la Soare și nu o absoarbe, ci o „radiază” în aer.
În timpul zilei, acest proces determină supraîncălzirea aerului și face ca temperaturile să urce vertiginos. Dar, noaptea, cea mai mare parte a căldurii din nisip este eliberată rapid în aer și nu există lumină solară care să o reîncălzească, lăsând nisipul rece.
Cu toate acestea, acest fenomen nu explică în totalitate scăderea atât de drastică a temperaturii. La urma urmei, atunci când soarele apune pe o plajă tropicală, nu este nevoie să porți haine foarte groase pentru a putea sta afară.
Principalul motiv pentru schimbarea bruscă a temperaturii este faptul că aerul din deșert este extrem de uscat. În deșerturile precum Sahara și deșertul Atacama din Chile, umiditatea – cantitatea de vapori de apă din aer – este practic zero și, spre deosebire de nisip, apa are o capacitate uriașă de stocare a căldurii.
Vaporii de apă din aer rețin căldura în apropierea solului ca o pătură uriașă și invizibilă și o împiedică să se disipeze în atmosferă.
De asemenea, aerul care are o umiditate ridicată necesită mai multă energie pentru a se încălzi. Prin urmare, lipsa de umiditate în deșerturi permite acestor locuri aride să se încălzească rapid, dar și să se răcească rapid.
Sergey Pesterev
Cu toate acestea, nu în toate deșerturile scad foarte mult temperaturile în timpul nopții. Aerul din zonele uscate se răcește în anumite circumstanțe. De exemplu, acest lucru se întâmplă atunci când nu există nori care acoperă zona, când nu există vânt sau, în mod natural, când nu există aproape deloc umiditate în aer.
Multe zone care se află în deșert au, de fapt, o umiditate ridicată a aerului. Dubai și Kuweit sunt două dintre aceste locuri.
Adaptarea la temperaturi extreme
În ciuda acestor variații de temperatură, animalele din deșert sunt bine adaptate la schimbările extreme de temperatură.
Provocarea cea mai mare este să obțină suficientă hrană și apă pentru a supraviețui. Reptilele, de exemplu, sunt bine adaptate la variațiile extreme de temperatură, deoarece au sânge rece sau sunt ectoterme, ceea ce înseamnă că nu trebuie să investească energie pentru a menține o temperatură constantă a corpului.
Cu alte cuvinte, reptilele pot folosi această energie în altă parte, cum ar fi pentru a găsi mâncare. Deoarece sunt de mici dimensiuni, reptilele au posibilitatea să găsească colțuri umbroase în timpul zilei sau stânci mai calde pe timp de noapte.
Cu toate acestea, mamiferele mari cu sânge cald sau endotermice sunt prea mari pentru a se ascunde de soare. Însă, au diferite metode pentru a rezista zilelor călduroase și nopților reci.
Y K
Cămilele, de exemplu, supraviețuiesc prin menținerea unei temperaturi corporale constante atât în condiții de căldură, cât și de frig. Ele fac acest lucru având multă izolație sub formă de grăsime și blană groasă, ceea ce le împiedică să se încălzească mult prea mult în timpul zilei și să piardă prea multă căldură în timpul nopții.
George Pagan III
Pe de altă parte, plantele sunt mai vulnerabile la temperaturile extreme. Ele se confruntă cu o provocare mult mai mare, deoarece nu au posibilitatea de a se mișca pentru a găsi o sursă de apă. De aceea, plantele emblematice din deșert, cum ar fi cactușii, au dezvoltat o serie de mijloace de apărare, cum ar fi țepi și toxine, pentru a-și proteja apa prețioasă de prădători.
Cu toate acestea, temperaturile scăzute din timpul nopții pot fi devastatoare pentru plante, deoarece apa îngheață și se dilată în țesuturile lor. Prin urmare, plantele cresc numai în zonele în care temperatura aerului nu scade sub zero grade pentru mai mult de câteva ore în fiecare noapte, cunoscută sub numele de linia de îngheț.
