De ce într-un apartament cu 25°C ne simțim bine iarna, dar sufocați vara?
De ce percepem diferit aceeași temperatură vara și iarna? Spre exemplu: 25°C într-un apartament vara este sufocant, iar iarna, în același apartament, este plăcut.
Ei bine, este un paradox termic bine cunoscut: iarna, un apartament cu 25°C ni se pare călduros, chiar ni se pare mediul perfect. Vara, aceeași temperatură devine adesea insuportabilă. Doar valoarea indicată de termometru nu explică pe deplin această diferență; percepția noastră termică este influențată de o serie de factori fizici bine definiți.
„Temperatura resimțită” – nu e o iluzie, ci o realitate măsurabilă
Nu întotdeauna ceea ce arată termometrul reflectă exact ce simțim pe pielea noastră. Spre exemplu, -5°C într-o zi senină și fără vânt pot părea mai suportabili decât +5°C într-o zi mohorâtă, cu ploaie măruntă și rafale care-ți biciuiesc fața. Tocmai astfel de observații i-au determinat pe meteorologi să introducă noțiunea de „temperatură resimțită” – un concept născut în America de Nord în anii 1940 și dezvoltat mai târziu, în 2001, pe baza studiilor realizate de medici canadieni și americani.
Aceștia au studiat pierderea de căldură la nivelul feței, în funcție de temperatură și viteza vântului, și au definit ceea ce astăzi numim indicele de răcire eoliană – un indicator care exprimă cât de frig simțim în realitate, în prezența vântului.
Spre exemplu, o temperatură reală de 0°C, combinată cu un vânt de 30 km/h, este percepută de corp ca fiind mult mai joasă – în jur de -6°C.
Aceasta deoarece vântul elimină stratul de aer cald de la suprafața pielii, reducând protecția naturală împotriva frigului.
Citește și: Reduci volumul muzicii ca să te concentrezi la volan? Neuroștiința explică ce se întâmplă în creierul tău
Umiditatea – factor-cheie al disconfortului estival
Vara, problema nu este vântul, ci umiditatea. Când aerul atinge un nivel ridicat de umiditate, aproape de saturație, capacitatea corpului de a transpira eficient este blocată, iar principalul mecanism natural de răcire al organismului — transpirația — nu mai funcționează corect. Rezultatul? Corpul se supraîncălzește, chiar dacă temperatura indicată de termometru nu este extremă.
Pentru a reflecta mai bine această realitate, meteorologii folosesc indici precum humidex – un indicator care combină temperatura și umiditatea pentru a arăta cât de cald este resimțită de fapt vremea în timpul verii.
Psihologia temperaturii: corpul nostru percepe căldura în funcție de anotimp
Percepția noastră asupra temperaturii este influențată și de modul în care organismul se adaptează la fiecare anotimp. Iarna, venim dintr-un mediu rece, iar corpul, în căutare de căldură, percepe 25°C ca fiind o temperatură plăcută și reconfortantă. Vara, în schimb, organismul este deja supraîncălzit, iar aceeași temperatură, mai ales în spații închise, fără ventilație și cu umiditate ridicată, devine rapid incomodă.
Senzația noastră termică nu este niciodată dictată doar de cifrele de pe termometru. Ea depinde de vânt, umiditate, expunerea la soare, activitatea fizică și chiar starea noastră fiziologică. Vara, umiditatea împiedică evaporarea transpirației și, implicit, răcirea corpului. Iarna, vântul accentuează pierderile de căldură corporală. Între cele două extreme, aceeași temperatură poate fi percepută fie ca o oază de confort, fie ca o sursă de disconfort sufocant.