Fernando Magellan și prima călătorie în jurul lumii
În primăvara anului 1518, portughezul Fernando Magellan (numit în anumite lucrări și Ferdinand Magellan), pe numele real Fernão de Magalhães, a ajuns la un acord cu regele spaniol Carol Quintul pentru a conduce o expediție comercială până în celălalt capăt al lumii.
Scopul călătoriei spre Insulele Moluce, un arhipelag numit pe atunci „Insula mirodeniilor” și aparținând Indoneziei, era de a procura mirodenii – scorțișoară, cuișoare sau nucșoară – care se găseau acolo și care, vândute pe piețele europene, ar fi adus profituri uimitoare.
Fernando Magellan a rămas orfan la vârsta de 10 ani
snl.no Falt i det fri (Public domain)
Fernando Magellan s-a născut într-o familie aristocratică, dar săracă, din Sabrosa, în provincia Trás-os-Montes din nordul Portugaliei. Magellan a avut un frate, Diego de Sousa, și o soră, Isabel.
La vârsta de 10 ani, Magellan și-a pierdut părinții. Doi ani mai târziu, după fratele său, a devenit paj la curtea regelui Ioan al II-lea la Lisabona. Acolo a fost educat, datorată tinerilor nobili din acea vreme. În 1505, la vârsta de 25 de ani, a fost trimis în India, unde a servit sub comanda viceregelui Francisco de Almeida. Din 1506, a luat parte la o expediție în „Insulele Mirodeniilor”.
În cursul acestei expediții a fost promovat la gradul de căpitan (1510), dar la scurt timp și-a pierdut brevetul de căpitan pentru că s-a îndepărtat cu nava sa de flotilă, pentru a căuta noi pământuri mai la est. Sub comanda lui Alfonso de Albuquerque, a participat la cucerirea portului strategic Malacca din actuala Malaezia.
Întors acasă, a luat parte la o expediție în Maroc în 1513, unde a luptat în bătălia de la Azamor, Maroc, suferind o rană la genunchi.
Ulterior, a fost acuzat de comerț cu musulmani, ceea ce a dus la demiterea sa dezonorantă din serviciul coroanei portugheze, în data de 15 mai 1514.
O nouă rută spre Asia
snl.no Falt i det fri (Public domain)
În același timp, Magellan a intrat în posesia unei hărți care sugera un pasaj spre Oceanul Pacific, la sud de Rio de la Plata. El era convins că în acest fel ar putea găsi o cale mai scurtă spre Asia, decât cea care necesita ocolirea Africii. Acest lucru ar fi făcut posibilă descoperirea unui pasaj de sud-vest care să lege Atlanticul de Pacific. Cartografii vorbeau de un astfel de pasaj, considerat un punct geografic important, dar nimeni nu deținea informații sigure despre el.
Scopul strategic al expediției ar fi fost acela de a căuta o nouă rută maritimă către „Insulele Mirodeniilor”, evitând ocolirea Africii, ale cărei porturi vestice și sudice se aflau toate în mâinile Portugaliei.
Dacă era posibil, era, de asemenea necesar, să dovedească faptul că „Insulele Mirodeniilor” se aflau într-adevăr la vest de linia de demarcație care, conform tratatelor, împărțea zonele de influență colonială și de posesie între spanioli și portughezi. Desigur, nu mai puțin importantă ar fi fost eventuala descoperire de noi teritorii pe care să le anexeze la imperiul deja imens al regelui Spaniei, care i-a finanțat marea expediție.
Expediția din „Insulele mirodeniilor”
After Oswald Walters Brierly
Convingându-l pe Carol Quintul să finanțeze aventura, expediția formată din cinci nave a început în data de 20 septembrie 1519, din San Lucar de Barrameda.
În data de 28 noiembrie 1520, rămas doar cu trei nave, Fernando Magellan a traversat strâmtoarea care acum îi poartă numele și a intrat pentru prima dată într-un mare ocean necunoscut occidentalilor, care pe parcursul celor trei luni de navigație în direcția nord-vest a rămas calm, astfel încât a primit numele de Pacific.
În martie 1521 a ajuns în Insulele Mariane și apoi în Filipine, numite Insulele Sfântul Lazăr.
Sfârșitul lui Fernando Magellan
Kandukuru Nagarjun CC BY 2.0
În Filipine, Magellan a reușit să îl convertească la creștinism pe regele insulei Cebu, Rajah Humabon, și pe mulți dintre supușii săi. Când Cebu s-a supus coroanei spaniole, o revoltă a izbucnit pe insula vecină Mactan. Magellan a decis să folosească forța pentru a cuceri Mactan pentru Spania și creștinism. Când a debarcat în dimineața zilei de 27 aprilie 1521 în Mactan, a fost ucis de locuitorii insulei.
Expediția uimitoare s-a încheiat în data de 6 septembrie 1522, fără Fernando Magellan, când Victoria, singura navă care a rezistat călătoriei, s-a întors în portul de plecare după ce a realizat prima circumnavigație din istorie, în 2 ani, 11 luni și 17 zile. La bordul vasului se mai aflau 18 supraviețuitori, din cei 237 de marinari care au plecat inițial în călătorie.
wikipedia.org Public Domain
wikipedia.orgCC BY-SA 4.0
Magellan nu avea ca obiectiv să facă ocolul Pământului; el dorea doar să găsească o nouă rută spre „Insula mirodeniilor” din Indonezia și Indii (India). Ruta alternativă a lui Magellan se baza, de fapt, pe aceeași idee care l-a ghidat pe Cristofor Columb în 1492: să ajungă în Orient, navigând spre vest.
Călătoria lui Fernando Magellan, inițiată ca o modalitate de a descoperi bogății, a avut ca rezultat mult mai mult decât găsirea faimoaselor mirodenii. Descoperirea unui ocean cu o întindere de neimaginat la acea vreme însemna că globul pământesc era mult mai mare decât crezuseră vreodată toți geografii. În plus, avea să discrediteze pentru totdeauna, chiar și pentru cei care mai credeau asta, teoria conform căreia Pământul este plat.
Din punct de vedere material, având în vedere distanțele mari parcurse (Victoria a parcurs 69.000 km în aproape trei ani pentru a se întoarce în Spania), călătoria lui Magellan nu putea fi o alternativă viabilă la așa-numita rută a mirodeniilor controlată de portughezi.
Atât Spania, cât și Portugalia au revendicat posesia „Insulelor mirodeniilor” pe baza Tratatului de la Tordesillas și abia în 1529 disputa a putut fi rezolvată prin Tratatul de la Zaragoza, prin care Spania a trebuit să renunțe la pretențiile sale asupra zonei.
Cu toate acestea, tot în secolul al XVI-lea, spaniolii au reușit să cucerească Guam și Filipine, care vor rămâne în posesia lor până în anul 1898.
Mai multe detalii despre călătoria lui Fernando Magellan în jurul lumii găsești în cartea „Magellan. Omul si fapta sa” – de Stefan Zweig, pe care o poți comanda de pe elefant.ro.
