Fragmente de Lună în jurul Pământului: Descoperirea excepțională a oamenilor de știință
„Cvasi-sateliții” care orbitează în jurul Pământului sunt compuși din același material precum Luna.
În afară de Lună, alte corpuri cerești orbitează parțial în jurul planetei noastre. Aceștia sunt „cvasi-sateliții”, adică obiecte spațiale cu o orbită care include planeta noastră și Soarele, printre care 3753 Cruithne, 2002 AA29, 2003 YN107, 2004 GU9, (419624) 2010 SO16, 2014 OL339 și 469219 Kamoʻoalewa.
Primii sateliți au orbite „aproape satelitare” pentru o perioadă cuprinsă între zece și 100 de ani. Orbitele foarte lungi ale acestor obiecte nu permit o analiză completă a lor.
Acum, o echipă de experți americani, folosind Large Binocular Telescope (LBT) și Lowell Discovery Telescope (LDT), a studiat caracteristicile fizice ale acestor cvasi-sateliți.
Cercetarea, anunțată în revista Nature, s-a concentrat pe Kamoʻoalewa, un cvasi-satelit descoperit de NASA în 2016, pentru a identifica afinitățile cu alte corpuri cerești care orbitează în jurul planetei noastre.
Datele au arătat este că acest cvasi-satelit Kamoʻoalewa are o compoziție de silicați, cu nuanțe care tind spre roșu, mult mai pronunțate decât asteroizii din partea interioară a Sistemului Solar. Concluzia cercetării este că cvasi-sateliții sunt compuși în cea mai mare parte din silicați asemănători cu cei care se găsesc pe Lună.
Descoperirea, cu adevărat extraordinară, îi face pe experți să se gândească la un fel de „dezintegrare spațială” și că, prin urmare, Kamo’oalewa ar putea fi alcătuită din material provenit de pe Lună.
Dintre cei cinci cvasi-sateliți care se învârt parțial în jurul planetei noastre, Kamoʻoalewa este cel mai stabil, având o orbită foarte asemănătoare cu cea a Pământului, cu o revoluție completă în jurul Soarelui care durează un an.
Kamoʻoalewa se află într-o poziție foarte favorabilă pentru a fi observat o dată pe an, în aprilie, când devine suficient de strălucitor pentru a fi descoperit de cele mai puternice telescoape de pe planeta noastră. Aceste perioade favorabile din punct de vedere observațional au permis continuarea analizei, permițând o descoperire care ar putea acum să arunce o nouă lumină asupra nașterii și dezvoltării sistemului solar.
