Imhotep, primul inginer și arhitect din istorie
Deși cei mai mulți vor identifica numele Imhotep cu personajul malefic din cele două filme Mumia (1932 și 1999), el este de fapt scris cu litere de aur în istoria artei pentru că a creat pentru faraonul Djoser faimoasa piramidă în trepte, care a fost primul mare monument funerar din Egiptul antic și a pus bazele a ceea ce avea să devină mai târziu simbolul civilizației egiptene, piramidele de la Giza.
wikipedia.org
Dar Imhotep a fost, de asemenea, un personaj aparte, atât de important încât a fost chiar divinizat și este primul inginer și arhitect cunoscut din istorie. Sensul cuvântului Imhotep este „cel care vine în pace”.
Imhotep (sau Imutes, cum îl numeau grecii) este una dintre cele mai importante figuri non-regale din istoria Egiptului antic. El și-a dezvoltat o carieră proeminentă în administrația de stat ca vizir și în arhitectură în timpul domniei faraonului Djoser (2667 – 2648), aparținând celei de-a treia dinastii, în contextul Vechiului Regat.
wikipedia.org
El a deținut, de asemenea, funcții înalte în administrația regatului. Când cultura faraonilor a luat sfârșit, numele său purta încă ecouri ale splendoarei antice: era citit în scrierile hermetice și în cărțile de științe oculte. A fost astfel un mare învățător, iar mulți îl numesc „Leonardo da Vinci al Egiptului antic”.
Timp de secole, egiptenii l-au considerat pe Imhotep zeul medicinei și al înțelepciunii și este reprezentat așezat, ca și scribii, cu un papirus întins pe genunchi. A fost autorul unor documente medicale care conțineau leacuri, precum și informații despre anatomie și boli.
Principalul său cult era la Memphis. De asemenea, în perioada ptolemeică era venerat la Teba, Phile și Deir el-Medina, alături de Hathor, Maat și Amenhotep, un alt inginer divinizat. Prestigiul său a fost atât de mare încât faima sa a ajuns până la greci, care l-au cunoscut sub numele de Imutes.
wikimedia.org CC BY 4.0
Imhotep are meritul de a fi nu numai proiectantul primei piramide egiptene, ci rămâne și prima persoană non-regală a cărei existență este documentată.
Acest lucru este demonstrat de singurele două referiri la el care au supraviețuit în descoperirile arheologice din timpul său: o inscripție de pe baza unei statui a faraonului Djoser, plasată în complexul funerar al acestui rege, din necropola regală de la Saqqara, și un desen pe peretele incintei piramidei succesorului său, faraonul Sekhemkhet.
Prima inscripție prezintă titlurile oficiale ale lui Imhotep: „cancelar regal al Egiptului de Jos, primul după rege, administrator al Marelui Palat, nobil, mare preot al lui Ra, maestru al constructorilor, sculptorilor și constructorilor de vase de piatră”.
Este, de asemenea, o dovadă a respectului pe care îl avea din partea faraonului Djoser.
Citește și: Stela Foametei: Epigraful care povestește despre o perioadă de șapte ani de secetă și foamete care a afectat Egiptul Antic
Primul arhitect din istorie
Dar ceea ce l-a făcut să treacă cu adevărat în posteritate, dincolo de domeniul egiptologilor și al istoricilor medicali, este rolul său de arhitect. Imhotep, a cărui colecție de titluri (trezorier al regelui Egiptului de Jos, trezorier al regelui Egiptului de Sus, administrator al Marelui Palat, lord ereditar, mare preot al Heliopolisului, fabricant de vase de piatră etc.) îl includea și pe cel de supraveghetor al tuturor lucrărilor de piatră, a fost însărcinat de faraon cu proiectarea viitorului său mausoleu, iar Imhotep a decis să facă ceva revoluționar.
Carole Raddato from FRANKFURT, Germany, CC BY-SA 2.0
Așa s-a născut piramida în trepte, care a atins o înălțime fabuloasă de peste 60 de metri. La vremea respectivă, piramida era uimitoare nu numai înălțimii sale, ci și prin materialul din care a fost realizată, deoarece a fost folosit calcarul ca material general. Camera de înmormântare era în continuare subterană, ca la mastabele obișnuite.
Evident, nu a fost o lucrare care să fie finalizată într-o zi. A durat ani de zile și a implicat mii de muncitori.
În plus, lucrările nu s-au limitat la piramidă, ci s-au extins la întreaga incintă, deoarece Saqqara este un complex funerar de 15 hectare și include diverse structuri: Sarapeum (locul de înmormântare a boilor sacri) și alte temple; mastabele regilor din prima dinastie; mai multe morminte ale faraonilor din dinastia a II-a, în afară de cel al lui Shepseskaf, care aparținea dinastiei a IV-a; piramidele lui Userkaf, Dyedkara-Isesi, Unas, Pepy I, Merenra I și Pepy II, precum și cea a reginei Teti; și aproximativ 15 mastabe ale membrilor curții. Toate acestea sunt înconjurate de un zid lung.
MONNIER Franck, CC BY-SA 3.0
Impactul piramidei în trepte a fost atât de mare încât următorii faraoni ai dinastiei au vrut să aibă propria lor piramidă. Primul a fost Sekhemet, care probabil că s-a adresat și lui Imhotep, dar nu a avut noroc: a domnit doar șase ani și a murit fără să vadă terminată lucrarea. Succesorul său, Jaba, s-a aflat pe tron pentru aceeași perioadă de timp, așa că nici pentru el nu a fost construită o piramidă. L-a urmat Qa-hedyet, care a domnit mai mult de un sfert de secol, dar a fost înmormântat la Abydos.
Apoi a început dinastia a IV-a, cu Snephru, care a făcut un pas înainte în construcția de piramide, ridicând nu mai puțin de trei: piramida în trepte de la Meidum, piramida romboidală sau în unghi și prima piramidă propriu-zisă, Piramida Roșie, ultimele două fiind la Dashur.
Au urmat Kéops, care a ordonat construirea faimoasei Piramide de la Giza, Dyedefra (care și-a construit propria piramidă la Abu Roash, acum în ruine); Jafra (Chephren, tot la Giza) și Menkaura (Mycerinus, care a completat celebrul trio arhitectural). Costurile și efortul de a ridica piramide s-au dovedit a fi excesive, iar de atunci s-a revenit la mastabe, până când Noul Imperiu a trecut la hipogee, morminte săpate în stâncă.
Olaf Tausch, CC BY 3.0
Ce s-a întâmplat cu Imhotep? Nu se știe cu exactitate cum a fost viața sa din cauza lipsei de surse. Prin urmare, nu se cunosc data și locul nașterii sale, nici data și locul morții sale – se presupune că a trăit până la domnia lui Unis, ultimul din dinastie.
Photographie André Alliot
La sfârșitul anilor 1960, mai multe expediții britanice au efectuat săpături în zona Saqqara în căutarea mormântului lui Imhotep, construit în urmă cu aproape 5.000 de ani. Printre cei care au căutat mormântul lui Imhotep s-a numărat arheologul englez Walter B. Emery, care și-a început căutările în 1964.
Mormântul lui Imhotep – poate proiectat chiar de el – nu a fost descoperit nici până în prezent și nici nu există vreo perspectivă ca acest lucru să se întâmple curând.
