Cercurile situate în deșertul Namib din Africa reprezintă unul dintre misterele șocante ale naturii. Aceste forme ciudate apar în mod misterios și dispar la fel de inexplicabil.

Însă, după ani de cercetări, oamenii de știință le-au deslușit misterul.

Așadar, ce sunt aceste cercuri și cum apar ele?

„Deșertul cu buline”

Vernon SwanepoelCC BY 2.0
SAplantsCC BY-SA 4.0

Cercurile zânelor din deșertul Namib mai sunt numite și cercurile vrăjitoarelor sau urmele lui Dumnezeu. Aceste denumiri date de localnici caracterizează foarte bine percepția oamenilor cu privire la fenomenul misterios. Conform tradiției, formațiunile sunt niște cercuri magice.

În deșertul african există sute de mii de astfel de figuri geometrice, motiv pentru care suprafața pare a fi nepământeană.

Cercurile misterioase sunt pete de sol lipsite de vegetație, cu diametrul cuprins între 2 și 35 de metri. Având în vedere că în jurul marginilor cercurilor crește iarbă înaltă, formele geometrice pot fi observate de la distanță și sunt vizibile mai ales dacă sunt privite de sus: deșertul arată ca o suprafață cu buline mari.

Cercurile de zâne au un ciclu de viață definit, care a fost descris pentru prima dată în urmă cu un deceniu de către omul de știință Walter Chinkel. Mai întâi, iarba se usucă pe o mică porțiune de teren, lăsând în urmă un petic de pământ gol, apoi se transformă într-un cerc distinct care, ulterior, crește treptat în dimensiune.

Ipotezele oamenilor de știință

Thorsten Becker (= Beavis729, Beavis729)CC BY-SA 2.0 DE

În prezent, există mai multe teorii cu privire la originea acestor „desene ale naturii”. Potrivit primei teorii, este vorba despre autoreglarea vegetației în lupta pentru apă, în perioadele de secetă.

Plantele mai puternice și mai rezistente pot crește și pot umple solul din jurul lor cu rădăcinile lor, fără a le oferi omologilor lor mai slabi vreo șansă de supraviețuire. Între timp, ierburile din interiorul cercurilor care încearcă să crească imediat după perioada ploioasă nu primesc destulă apă pentru a supraviețui.

Aceste ierburi ajung să crească în cerc pentru că este cea mai logică structură pentru maximizarea apei disponibile fiecărei plante.

Stephan Getzin (via Beavis729)CC BY-SA 3.0

O altă cauză posibilă este reprezentată de termite, care distrug rădăcinile plantelor slabe, provocând moartea completă a acestora. De altfel, Norbert Jürgens, un biolog german care a efectuat 40 de expediții în deșertul Namib, a stabilit că aceeași specie de termite, termita de nisip, se găsește în toate cercurile zânelor.

Jürgens a numit obiectele circulare un exemplu remarcabil de inginerie ecosistemică.

Thorsten Becker (= Beavis729, Beavis729)CC BY-SA 2.0 DE

Cu toate acestea, un alt om de știință, Walter Chinkel, crede că apariția termitelor în cercuri nu este cauza care determină formarea acestor cercuri de zâne, ci consecința. Potrivit lui Chinkel și colegilor săi, care sunt de aceeași părere, insectele nu creează aceste cercuri, ci se stabilesc în cercurile deja formate. Cercetătorul se referă la faptul că nu există nicio dovadă că termitele sunt cele care creează aceste cercuri.

Olga Ernst & Hp.BaumelerCC BY-SA 4.0

În urmă cu cinci ani, ecologiștii de la Universitatea Princeton au propus o altă ipoteză care le combină pe cele două. Prin rularea unei simulări pe calculator care a simulat efectele coloniilor de termite asupra plantelor din deșert, cercetătorii au ajuns la concluzia că este vorba atât de activitățile termitelor, cât și de efectele perioadelor de secetă asupra ierbii.

Jeremy T. HetzelCC BY 2.0

În primul rând, termitele își părăsesc teritoriul în căutare de hrană, iar dacă o colonie mai mică și mai slabă le iese în cale, o distrug, ocupându-i astfel teritoriul. În timpul experimentului, oamenii de știință au creat un mediu arid pentru termite și, pe măsură ce acestea se răspândeau, cercurile deveneau mai mari.

Vernon SwanepoelCC BY 2.0

În al doilea rând, experimentul a arătat că termitele și plantele interacționează în mod constant și că este vorba de un sistem complex de auto-organizare. Pe de o parte, termitele distrug iarba din interiorul cercului și, pe de altă parte, zonele goale de sol sunt mai umede, iar rădăcinile plantelor din afara cercului pot ajunge la rezervele de apă.

Un loc fascinant pentru turiști

 op23 
 op23
Valeria Rossi

Namibia este o țară model pentru conservarea inteligentă a faunei sălbatice cu implicarea comunității umane, 50% din animalele sălbatice trăind în libertate în numeroase rezervații naturale.

Iar deșertul Namib este un loc uimitor de frumos. Animalele din deșertul Namib s-au adaptat de-a lungul secolelor la ploile rare și la inundații. Deșertul găzduiește 192 de specii de mamifere, 250 de specii de reptile și 645 de specii de păsări.

katsuma tanaka

Pe lângă cercurile misterioase, turiștii sunt, de asemenea, fascinați de faimoasele dune de nisip, care au reputația de a fi unele dintre cele mai înalte de pe pământ.

Se credea cândva că cercurile de zâne apar doar în deșertul Namib, dar în urmă cu opt ani au fost descoperite cercuri similare în vestul Australiei.

Localnicii le folosesc în scopuri pur practice. De exemplu, crescătorii de vite le folosesc ca țarc pentru animale, în timpul pășunatului; împrejmuiesc astfel de zone cu un gard și își țin animalele în acel loc, pentru a preveni ca turmele lor să fie atacate de prădători.


Citește și: Care este cel mai mare deșert din lume