Pietà, una dintre cele mai importante capodopere ale lui Michelangelo
Lumea a fost și încă mai este captivată de arta lui Michelangelo. Artistul italian a fost un adevărat om al Renașterii, culminând cu o colecție impresionantă de lucrări de renume mondial, printre care se numără tavanul Capelei Sixtine, o interpretare iconică a lui David, statuia lui Moise și Pietà, o sculptură monumentală din marmură care o întruchipează pe Fecioara Maria ținând în brațe trupul lui Iisus după crucificare.
Realizată la sfârșitul secolului al XV-lea, Pietà rămâne una dintre cele mai iubite sculpturi din lume.
Ce este „Pietà”?
The Metropolitan Museum of Art
În arta creștină, o Pietà este orice reprezentare (în special o reprezentare sculpturală) a Fecioarei Maria ținând în brațe trupul fiului ei, Iisus. Potrivit Bibliei, Iisus a fost crucificat pentru că a pretins că este fiul lui Dumnezeu. Cuvântul pietà – de la latinescul pietas, înseamnă „pietate” sau „compasiune”.
Deși Maria îmbrățișându-și fiul mort nu este menționată în mod explicit în Cartea Sfântă, scena s-a dovedit a fi un subiect popular printre artiști timp de secole, după ce sculptorii germani au introdus în Europa de Nord, în timpul Evului Mediu, figurine din lemn numite Vesperbild.
Până în 1400, tradiția a ajuns în Italia, unde artiștii renascentiști au adaptat-o ca sculptură în marmură, iar Michelangelo și-a lăsat amprenta cu interpretarea sa fără precedent.
Pietà lui Michelangelo
Spre sfârșitul secolului al XV-lea, tânărul Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni era deja un artist apreciat. El era renumit în special pentru abilitatea sa de a picta și sculpta figuri biblice cu trăsături anatomice realiste, culminând cu comenzi din partea elitei religioase a Romei.
La sfârșitul anului 1497, cardinalul Jean de Bilhères-Lagraulas, ambasadorul Franței la curtea papală, i-a cerut lui Michelangelo să realizeze o Pietà de mari dimensiuni pentru mormântul său.
În anul următor, Michelangelo a început să lucreze la sculptură, pe care a realizat-o dintr-un singur bloc de marmură de Carrara, un material provenit din Toscana. Folosit din punct de vedere istoric de constructorii romani antici, acest material era apreciat pentru calitatea sa, fiind popular printre artiștii Renașterii.
Când lucrarea a fost finalizată în 1499, a fost foarte apreciată, pictorul contemporan, arhitectul, scriitorul, istoricul și biograful lui Michelangelo, Giorgio Vasari, numărându-se printre cei mai mari fani ai săi.
„Este cu siguranță un miracol faptul că un bloc de piatră lipsit de formă a putut fi redus vreodată la o perfecțiune pe care natura este cu greu capabilă să o creeze în carne și oase”, a scris Giorgio Vasari în „Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților”.
De fapt, lucrarea a ajuns să fie atât de celebră încât, temându-se că lumea va spune că nu este realizată de către el, Michelangelo – cunoscut pentru faptul că nu-și semna niciodată lucrările – a inscripționat-o cu numele său. De fapt, este singura lucrare semnată de către Michelangelo. Semnătura poate fi văzută pe centura care îi încinge pe diagonală pieptul Fecioarei.
Potrivit lui Vasari, artistul a auzit că unii oameni au atribuit în mod eronat lucrarea lui Il Gobbo, un artist milanez. Ca răspuns, Michelangelo „a rămas tăcut, dar s-a gândit că este ceva ciudat ca munca lui să fie atribuită altuia. Astfel, într-o noapte, și-a gravat numele pe ea”.
Pietà: O capodoperă renascentistă
Juan M Romero
Ce face ca Pietà a lui Michelangelo să fie atât de specială? Ca și alte lucrări ale artistului, piesa ilustrează idealurile Renașterii; în special, prezintă un interes pentru naturalism.
În timpul Înaltei Renașteri (1490-1527), artiștii din Italia au început să respingă formele nerealiste din arta figurativă medievală în favoarea unei abordări mai naturaliste. În fruntea acestei tendințe, Michelangelo a realizat sculpturi care se concentrau pe echilibru, detalii și o abordare realistă, dar idealizată, a formei umane.
Pietà reflectă perfect aceste idealuri renascentiste. Pentru a sugera echilibrul, el a redat sculptura sub forma unei piramide.
Michelangelo , CC BY-SA 3.0
Populară în pictura și sculptura Renașterii, utilizarea compoziției piramidale – o tehnică artistică de plasare a unei scene sau a unui subiect în interiorul unui triunghi imaginar – ajută privitorul în timp ce observă o operă de artă, conducându-i ochiul în jurul compoziției. O astfel de siluetă sugerează, de asemenea, stabilitate, pe care Michelangelo o implică și mai mult prin utilizarea veșmântului care acoperă forma monumentală a Mariei.
Deși, în acest sens, dimensiunile mari ale Fecioarei Maria contribuie la naturalismul sculpturii, în mod paradoxal, ea pare, de asemenea, nerealistă, deoarece apare mult mai mare decât fiul ei adult. De ce a optat Michelangelo pentru aceste proporții? În timp ce majoritatea istoricilor de artă cred că a fost o chestiune de perspectivă (o figură masivă întinsă în poala unei figuri mai mici ar părea dezechilibrată), există o altă teorie, mai populară, care poate fi urmărită până la tradiția Vesperbild.
Conform Muzeului Metropolitan de Artă, „dimensiunile mici ale lui Iisus pot reflecta scrierile misticilor germani, care credeau că Fecioara, în agonia durerii sale, și-a imaginat că îl ține din nou în brațe pe Hristos ca pe un copil”.
O lucrare monumentală
Michelangelo , CC BY 2.0
De la dezvelirea sa în secolul al XV-lea, Pietà a avut o viață plină de evenimente. Deși, timp de secole, a fost adăpostită în capela funerară a cardinalului din Vatican, în cele din urmă și-a găsit un loc permanent în Bazilica Sfântul Petru, unde se află și astăzi.
Deși piesa se mândrește cu o istorie de peste 500 de ani, multe dintre cele mai importante aspecte ale sale au apărut abia recent. La mijlocul secolului XX, de exemplu, a fost foarte apreciată atunci când a fost expusă la Expoziția Universală de la New York din 1964.
Câțiva ani mai târziu, lucrarea a atras atenția publicului când un Laszlo Toth, din Sydney, Australia, a vandalizat-o cu un ciocan. După atac, capodopera a fost minuțios restaurată și înapoiată bazilicii Sfântul Petru, acum fiind protejată de un geam blindat.
Cu toate acestea, chiar și fără aceste evenimente, Pietà și-a consolidat, fără îndoială, rolul de a fi una dintre cele mai importante sculpturi din lume.
