Serghei Krikalev se afla în spațiu când Uniunea Sovietică s-a destrămat. Neputând să vină acasă, a ajuns să stea în spațiu de două ori mai mult decât era planificat inițial. Pur și simplu, oficialii au refuzat să-l aducă înapoi și „l-au abandonat” în spațiu.

În timp ce tancurile treceau prin Piața Roșie din Moscova, oamenii construiau baricade pe poduri, Mihail Gorbaciov și Uniunea Sovietică intrau în istorie, Serghei Krikalev era în spațiu. La 350 km distanță de Pământ, stația spațială Mir era casa sa temporară.

A fost supranumit „ultimul cetățean al URSS”. Când Uniunea Sovietică s-a destrămat în 15 state separate în 1991, lui Krikalev i s-a spus că nu se poate întoarce acasă, deoarece țara care promisese să-l aducă înapoi acasă nu mai exista.

Cum s-a întâmplat acest lucru?

wikipedia.org
Public Domain

Cu patru luni mai devreme, Krikalev, un inginer de zbor în vârstă de 33 de ani, plecase spre stația spațială Mir de pe cosmodromul sovietic Baikonur, situat în Kazahstan. Misiunea lui Krikalev trebuia să dureze cinci luni și, în plus, nu avea pregătirea necesară pentru a sta în spațiu mai mult.

Apoi a avut loc lovitura de stat. „Pentru mine, a fost o surpriză totală”, a declarat Krikalev. „Mă întrebam cum va afecta industria spațială acest lucru”.

Free Public Domain Illustrations by rawpixelCC BY 2.0

Însă, acesta avea să înțeleagă cel mai bine cum destrămarea URSS îi va afecta misiunea. Lui Krikalev i s-a spus că nu există bani pentru a-l aduce înapoi.

O lună mai târziu, a primit tot același răspuns: oficialii îi cerea să mai rămână în spațiu. A mai trecut o lună, dar tot același răspuns a primit, din nou. De ce? Pentru că prioritatea numărul unu pentru țară era să economisească bani.

Așteptarea

wikipedia.org
Public Domain

Interesant este faptul că Sergei Krikalev ar fi putut să plece. La bordul stației spațiale Mir se afla o capsulă Raduga de reintrare, care a fost proiectată special pentru întoarcerea pe Pământ. Dar acest lucru ar fi însemnat sfârșitul stației Mir, deoarece – dacă Sergei Krikalev pleca – nu mai era nimeni care să aibă grijă de ea.

În tot acest timp, Sergei Krikalev se întreba dacă va putea să reziste, dacă va supraviețui. Există anumite riscuri la care se expun cei trimiși în misiuni spațiale. Atrofia musculară, radiațiile, riscul de cancer, sistemul imunitar care devine mai slab cu fiecare zi care trece – acestea sunt doar câteva dintre posibilele consecințe ale unei misiuni spațiale prelungite.

În cazul lui Krikalev, misiunea a durat de două ori mai mult decât fusese planificat inițial. El a petrecut 311 zile, adică 10 luni, în spațiu, stabilind, fără să vrea, un record mondial. Câțiva ani mai târziu, cel care a bătut acest record a fost Valeri Polyakov, care a rămas în spațiu timp de 438 de zile consecutive.

Rusia, care la acea vreme avea mari probleme financiare din cauza hiperinflației, vindea altor țări locuri pentru stația spațială cu ajutorul rachetei Soyuz.

De exemplu, Austria a cumpărat un loc pentru 7 milioane de dolari, în timp ce Japonia a cumpărat unul pentru 12 milioane de dolari pentru a trimite acolo un reporter de televiziune. Se vorbea chiar și despre vânzarea urgentă a stației Mir cât timp aceasta era încă în stare de funcționare.

 Serafin Reyna

Așadar, au mai existat cosmonauți și astronauți care au ajuns pe stația spațială Mir, însă ei s-au întors pe Pământ, în timp ce Krikalev, singurul inginer de zbor, nu a putut. De exemplu, primul astronaut britanic, Helen Sharman, a avut o misiune pe Mir care a durat opt zile, iar Anatoly Artsebarsky a petrecut cinci luni la bordul stației Mir.

Numai Krikalev nu se putea întoarce. Oficialii nu aveau bani pentru a-l aduce acasă sau, cel puțin, nu asta era o prioritate.

Întoarcerea

NASA Johnson
CC BY-NC 2.0

Krikalev s-a întors în cele din urmă pe Pământ în data de 25 martie 1992, după ce Germania a plătit 24 de milioane de dolari pentru a cumpăra un bilet pentru înlocuitorul său, Klaus-Dietrich Flade.

La aterizare, din capsulă a ieșit un bărbat care avea inscripționat pe costumul de cosmonaut „USSR”. Era palid și părea slăbit.

Până atunci, întreaga lume auzise despre această „victimă a spațiului”. Patru bărbați l-au ajutat să se ridice, susținându-l în timp ce își punea picioarele pe pământ. Unul dintre ei a aruncat o haină de blană peste el. Avea nevoie de ajutor pentru că nu se putea deplasa după 311 zile petrecute la bordul stației spațiale Mir.

Cât timp Krikalev era în spațiu, împrejurimile orașului Arkalykh, orașul în care a aterizat, au încetat să mai fie sovietice și au devenit parte a republicii independente Kazahstan. Orașul în care locuia nu se mai numea Leningrad – devenise în schimb Sankt Petersburg.

În timp ce se afla în spațiu, el orbitase Pământul de 5.000 de ori, iar teritoriul propriei sale țări se micșorase cu peste 5 milioane de kilometri pătrați. Salariul său lunar de 600 de ruble, care la momentul plecării sale în spațiu era considerat un salariu bun pentru un om de știință, ajunsese acum să fie un nimic. După destrămarea „USSR” chiar și un șofer de autobuz câștiga de două ori mai mult.

„Schimbarea nu este atât de radicală”, avea să spună Krikalev la o conferință de presă, la câteva zile după ce s-a întors pe Pământ. „Am trăit pe teritoriul Rusiei, în timp ce republicile erau unite în Uniunea Sovietică. Acum m-am întors în Rusia, care face parte din Comunitatea Statelor Independente”.

După toată peripeția din spațiu, Krikalev a fost declarat un Erou al Rusiei. După doi ani a plecat într-o altă misiune spațială, de data aceasta devenind primul cosmonaut rus care a zburat cu o navetă NASA. Și, câțiva ani mai târziu, a fost comandant al Stației Spațiale Internaționale în 2005. 

În 2007, Krikalev a fost numit director al zborurilor spațiale la agenția spațială de stat rusă, Roscosmos.


Citește și: Soarta teribilă a cosmonautului care a căzut din spațiu