Salina Slănic, din staţiunea cu acelaşi nume din Prahova, deţine câteva superlative speciale: este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare excavată fiind de 2,9 milioane de metri cubi –  şi oferă aer lipsit aproape total de radiaţii şi poluare.

Mina Unirea are adâncimea de 217 metri, iar cele 15 camere ale sale au o deschidere de 10 metri la tavan, 32 de metri la talpă, înălțimea fiind de 70 de metri, iar volumul total al minei este de aproximativ 80.000 mp.

mina unireaSursa: statiunea-slanic.ro
mina unirea1Sursa: statiunea-slanic.ro

Citește și: Misteriosul oraș subteran din România


mina unirea3Sursa: statiunea-slanic.ro

Începuturile istoriei salinei datează din jurul anului 1685, an în care spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare şi astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moşia Slănic. Din documentul care consemnează tranzacţia, mai reiese faptul că înainte de anul 1685 au existat vechi ocne de sare, de adâncimi mici, la 5 km est de Slănic (Teişani). În anul 1713 Mihail Cantacuzino donează atât moşia sa din Slănic cât şi ocnele de sare, Mănăstirii Colţea din Bucureşti. Dacă în perioada 1943-1970, mina a fost în exploatare, după 1970 aceasta a devenit obiectiv turistic.

Temperatura constantă de 12 grade C tot timpul anului, umiditatea de 50%, compoziția aerului bogat în ioni de sodiu, dar și presiunea atmosferică mai mare decât cea de la suprafața solului cu 18-20 mm coloană de mercur, toate acestea au efecte terapeutice asupra sănătății, astfel salina a fost amenajată atât pentru agrement, cât și pentru tratarea afectiunilor respiratorii.

În interiorul salinei este amenajat un sanatoriu cu 50 de locuri dotat cu paturi, scaune, mese, unde vizitatorii cu afecţiuni respiratorii pot petrece câteva ore în linişte. Un tratament de două săptămâni este suficient pentru pacienţii cu probleme pulmonare. Tot aici sunt locuri amenajate pentru sport (fotbal, volei). Locul este folosit pentru diverse evenimente sportive (competiții atletice și loc de antrenament pentru loturile sportive).

Cea mai spectaculoasă cameră a salinei este Sala Genezei, în care se află busturile în sare ale lui Traian, Decebal şi Burebista precum şi scuplturi cu elemente specifice poporului daco-roman. În salină mai există un basorelief al lui Mihai Viteazul, precum şi un bust al lui Mihai Eminescu.

salina slanicSursa: romania-actualitati.ro
salina slanic prahovaSursa: salrom.ro

Citește și: Satul rotund din România, comoara ascunsă între dealuri


salina slanic prahova1Sursa: salrom.ro
salina slanic prahova2Sursa: salrom.ro
salina slanic prahova3Sursa: salrom.ro

Salina Slănic Prahova se află la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti şi 45 km de Ploieşti, iar începând cu data de 24 februarie 2016 aceasta a fost redeschisă turiștilor, la mai bine de trei luni de când accesul publicului a fost interzis, pentru a se face unele verificări.

Accesul în mină se face cu microbuze, iar luni şi marţi intrarea vizitatorilor este interzisă. De altfel, pentru vizitarea salinei adulții scot din buzunar 20 de lei/zi, pensionarii 18 lei/zi, iar elevii și studenții cu vârsta de până la 25 de ani plătesc 10 lei/zi.

Anual, în această salină vin peste 200.000 de persoane, grație frumuseții locului, dar și efectelor benefice asupra căilor respiratorii sau aparatului pulmonar.

Sursa: adevarul.ro/statiunea-slanic.ro