Atlantida: Mituri și teorii despre continentul dispărut despre care a scris Platon
Atlantida, continentul dispărut, despre care nu se cunosc prea multe informații, este unul dintre cele mai vechi și mai mari mistere ale lumii. A fost menționat pentru prima dată acum mai bine de 2.300 de ani de către filosoful grec antic Platon.
Potrivit lui Platon, regatul insular utopic a existat cu aproximativ 9.000 de ani înainte de epoca sa și într-o zi a dispărut în mod misterios fără urmă. Datorită progreselor științifice, multe teorii despre acest continent au fost infirmate în mod clar. Dar acest lucru nu ne împiedică să facem o analiză a celor mai faimoase mituri ale Atlantidei.
Atlantida a fost un continent din mijlocul Atlanticului care s-a scufundat brusc
Athanasius Kircher
Teoria conform căreia Atlantida ar fi fost un sit istoric real nu a apărut decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Scriitorul Ignatius Donnelly, în cartea sa din 1882, „Atlantis, the Antediluvian World”, susținea că activități precum metalurgia, limbajul și agricultura se datorează învățăturilor sau moștenirii unei civilizații anterioare avansate. Atlantis.
Donnelly a descris un continent inundat exact în locul în care l-a descris Platon: în Oceanul Atlantic, chiar în afara „Stâlpilor lui Hercule”, cele două stânci care marchează intrarea în Strâmtoarea Gibraltar.
Deși mulți resping astăzi aceste afirmații, unii încă mai cred în teoria lui Donnelly.
Triunghiul Bermudelor a făcut ca Atlantida să dispară
Léon Bakst
Charles Berlitz, nepotul fondatorului celebrei școli de limbi străine (Berlitz Corporation) și autor a numeroase cărți despre fenomene paranormale, a afirmat în anii 1970 că Atlantida ar fi un continent real în largul Bahamasului.
Misterul s-a adâncit atunci când acesta a afirmat că acel continent ar fi fost victima celebrului „Triunghi al Bermudelor„, o regiune a Atlanticului înconjurată de mistere, în care mai multe nave și avioane ar fi dispărut.
Antarctica este vechea Atlantida
Conform history.com, Charles Hapgood a publicat în 1958 o carte intitulată „Earth’s Shifting Crust”, care a fost prefațată de Albert Einstein. Autorul susținea în acea lucrare că Atlantida era de fapt o versiune mult mai caldă a ceea ce este acum Antarctica.
Potrivit lui Hapgood, în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, scoarța terestră s-a deplasat, ceea ce a mutat continentul pierdut spre nord, adică în locul unde se află în prezent Atlantida. Schimbarea bruscă i-a condamnat pe locuitorii Atlantidei (atlanții) să piară încet sub calote de gheață.
Trebuie remarcat faptul că teoria lui Hapgood a apărut înainte ca mecanismele tectonicii plăcilor să fie pe deplin înțelese.
Atlantida, invenția lui Platon
Maximilian Dörrbecker (Chumwa), CC BY-SA 2.5
Istoricii și cercetătorii din alte domenii concluzionează că relatarea Atlantidei de către Platon în Dialogurile sale este fictivă, poate o viziune sau o alegorie a unei civilizații ideale pentru filosoful grec. Alții văd în această relatare un fel de morală despre aroganța umană și pedeapsa ei de către zei.
Atlantida este descrisă de către Platon ca fiind o insulă situată dincolo de pilonii lui Hercule și „mai mare decât Libia și Asia Mică la un loc”. Continentul era unul foarte puternic, păzit de armate numeroase, care au ajuns să domine întreaga Europă și Africa de Nord până când au fost învinse de armatele ateniene. După aceasta, un cataclism masiv a dus la dispariția sa „într-o singură zi și o noapte teribilă”.
