Mult timp percepută drept un teren de experimentare, rețeaua de mare viteză din China a devenit un instrument major de integrare teritorială și un simbol industrial puternic. Dezvoltarea fulgerătoare a infrastructurii feroviare este însoțită astăzi de un avans tehnologic fără precedent.

În timp ce majoritatea țărilor se confruntă încă cu dificultăți în modernizarea infrastructurii feroviare, China a extins spectaculos liniile sale de mare viteză, redesenând harta conexiunilor interne. Coridoare imense leagă acum megapolisurile de pe litoral în timp record, în timp ce regiunile din interiorul țării abia reușesc să țină pasul. În acest peisaj contrastant apare trenul CR450 – conceput pentru a atinge o viteză de 400 km/h fără a sacrifica fiabilitatea sau confortul.

Calea ferată chineză s-a reinventat în două decenii

În mai puțin de 20 de ani, China a trecut de la o rețea feroviară lentă la cea mai densă rețea de trenuri de mare viteză din lume. La sfârșitul anului 2024, China avea peste 48.000 de kilometri de linii de mare viteză – adică mai mult de 70% din totalul mondial, potrivit South China Morning Post. Linia Beijing–Shanghai este cea mai profitabilă, transportând 52 de milioane de pasageri în 2024, conform Asia Times. Această performanță a fost posibilă datorită unei politici ambițioase de investiții masive lansate după 2008, în cadrul unui plan de relansare economică.

Totuși, modelul are și puncte slabe. Multe linii din interiorul țării au un grad foarte scăzut de ocupare și o rentabilitate incertă. Gări supranumite „fantome” au fost închise din lipsă de călători. Succesul spectaculos al liniilor de coastă contrastează astfel cu pierderile din regiunile mai puțin circulate. Cu toate acestea, dinamica este în continuare puternică, pregătind terenul pentru o nouă generație de trenuri.


Citește și: Povestea fascinantului Orient Express, supranumit „regele trenurilor, trenul regilor“


CR450: un nou standard pentru trenurile de mare viteză

În fața limitelor modelului actual, China mizează acum pe trenuri mai performante. CR450 marchează această schimbare. Acest prototip a fost prezentat de China State Railway Group ca răspuns la provocările tehnice ale vitezei de 400 km/h. Inginerii au redus rezistența aerodinamică cu 22% față de modelul anterior, prin reproiectarea formei frontale și a șasiului. Acest lucru permite o reducere a consumului energetic, în timp ce viteza maximă testată a crescut la 450 km/h.

În interior, confortul este inspirat din aviație. Cabinele Business și First Class sunt proiectate după modelul capsulelor de avion, pentru a atrage pasageri premium. Exteriorul beneficiază de un design futurist, cu o locomotivă alungită ce îmbunătățește aerodinamica. Chiar și sistemul de frânare a fost optimizat: CR450 poate trece de la 400 km/h la oprire completă în doar 6,5 kilometri.

După CR450: redefinirea standardului global

CR450 ar urma să fie introdus în circulație până la sfârșitul anului. Va deveni, astfel, trenul cu cea mai mare viteză de croazieră din lume, depășind modelele japoneze și franceze. Această realizare se înscrie într-un context mai amplu: în timp ce proiectul trenului de mare viteză între San Francisco și Los Angeles din SUA stagnează, China își consolidează avansul tehnologic. Până la finalul lui 2025, autoritățile chineze plănuiesc extinderea rețelei la 50.000 km.

Totuși, operarea comercială la 400 km/h ridică provocări tehnice. La peste 320 km/h, uzura echipamentelor și a rețelei de alimentare crește exponențial, iar la viteze foarte mari, trenul riscă să piardă contactul cu firele electrice – fenomen cunoscut drept „zidul catenei”.

Chiar și în fața acestor provocări, inginerii chinezi rămân hotărâți să depășească limitele actuale, fără a compromite siguranța sau eficiența economică. CR450 nu urmărește doar reducerea duratei călătoriilor, ci își propune să demonstreze că transportul feroviar de mare viteză poate deveni standardul mobilității interne – sustenabil, fiabil și competitiv.

O ambiție care, în China, nu mai ține de domeniul fanteziei – ci este deja în curs de realizare.


Citește și: „Trenul Infinitului”: Este electric, funcționează pe baterii și se încarcă singur folosind gravitația