De ce unii sunt stângaci, iar alții dreptaci? O poveste „scrisă” încă din viața intrauterină
Aproximativ 10% din populație preferă să scrie cu mâna stângă, un indiciu al modului în care creierul uman se organizează pe emisfere – un proces numit lateralizare, încă în mare parte învăluit în mister. Noi cercetări încep însă să dezvăluie combinația de factori genetici și aleatori care stă la baza acestei particularități aparent banale.
Predispoziția spre stângăcie sau dreptăcie apare încă din primele săptămâni de sarcină
Mai multe gene rare, identificate de aproape trei ori mai frecvent la persoanele stângace, oferă indicii asupra mecanismului care determină această lateralizare, potrivit unui studiu recent publicat în revista Nature Communications. Deși doar 10% dintre oameni scriu cu mâna stângă, „știm că emisferele cerebrale încep să se dezvolte diferit încă din stadiul embrionar, dar mecanismul exact rămâne necunoscut”, explică Clyde Francks, cercetător la Institutul Max Planck din Țările de Jos și coordonator al studiului. „Cel mai probabil, tendința de a folosi mâna dreaptă este rezultatul firesc al modului în care creierul se dezvoltă în fazele timpurii, conform instrucțiunilor genetice.”
Citește și: De ce unele persoane sunt înțepate mai des de țânțari decât altele?
Ce se întâmplă, însă, în cazul stângacilor care par să sfideze aceste predispoziții?
Un răspuns posibil vine din interiorul celulelor – mai exact, din structurile numite microtubuli, care acționează ca un „schelet” celular și care transportă proteinele în interiorul celulei. Mai multe secvențe ADN care reglează activitatea acestor microtubuli au fost identificate ca fiind frecvente în rândul stângacilor, potrivit unor studii anterioare din Scientific Reports, publicate în 2019.
Totuși, aceste variante genetice influențează doar în mică măsură trăsăturile umane, de regulă afectând activitatea unui anumit gen într-un anumit țesut, subliniază Francks. De aceea, cercetătorii s-au concentrat acum pe variante genetice rare care modifică direct secvența proteinelor, nu doar pe cele care le reglează expresia — acestea din urmă reprezentând doar 1-2% din ADN. Deși mai rare, aceste mutații pot avea efecte semnificative asupra trăsăturilor umane la persoanele care le poartă.
Analizând genomul a circa 350.000 de persoane din baza de date UK Biobank, cercetătorii au identificat o mutație rară, prezentă de 2,7 ori mai frecvent la stângaci. Aceasta afectează un singur stângaci din o mie și se găsește în gena TUBB4B, care codifică tocmai microtubulii. „Această convergență de dovezi sugerează că microtubulii joacă un rol esențial în specializarea funcțională a emisferelor cerebrale”, susține Francks.
Deși toate aceste variante genetice explică doar 1% din contribuția genetică a stângacilor — un procent foarte mic — ele oferă indicii prețioase despre mecanismele de dezvoltare ale asimetriei cerebrale la nivelul întregii populații.
Procesul pare, în mare parte, aleator
Potrivit cercetătorilor, preferința pentru folosirea mâinii stângi sau drepte este influențată în mare parte de factori aleatori din timpul dezvoltării timpurii a creierului. „Considerăm că, în majoritatea cazurilor, preferința pentru mâna stângă este determinată de variații aleatorii în dezvoltarea creierului embrionar, fără o influență genetică sau de mediu clară”, explică Francks. „Spre exemplu, fluctuații aleatorii în concentrațiile unor molecule în etape-cheie ale formării creierului.” Gena TUBB4B ar putea fi implicată în aceste procese.
Așadar, ADN-ul nu determină direct dacă vom fi dreptaci sau stângaci, ci creează un „bias puternic” în favoarea uneia dintre direcții – în mod natural, spre mâna dreaptă.
Microtubulii prezenți în cili – mici structuri asemănătoare unor tentacule fine aflate la suprafața celulelor – ar putea juca un rol în mișcările asimetrice și în direcția fluxului de lichide, contribuind la formarea axei stânga-dreapta în creierul embrionar. Variantele rare ale genei TUBB4B ar perturba acest proces, reducând favorizarea mâinii drepte și crescând astfel probabilitatea de a deveni stângaci.
Un exemplu concludent al caracterului aleator al fenomenului este faptul că gemenii identici pot avea preferințe diferite pentru mâna dominantă, deși au un genom identic. Pentru a aprofunda acest aspect, cercetătorii plănuiesc studii viitoare asupra rolului microtubulilor în dezvoltarea asimetriei cerebrale la embrionii de șoareci.
Există o legătură între preferința pentru mâna stângă și riscul crescut de a dezvolta anumite probleme psihice
Felul în care creierul își împarte funcțiile între cele două emisfere are implicații care depășesc simpla preferință pentru mâna dreaptă sau stângă. Spre exemplu, există o legătură între preferința pentru mâna stângă și riscul crescut de a dezvolta anumite probleme psihice. Persoanele cu schizofrenie au de două ori mai multe șanse să fie stângace sau ambidextre, iar în cazul autismului, probabilitatea este de până la trei ori mai mare, afirmă Francks. „Aceste asocieri sugerează existența unor legături între dezvoltarea asimetriei cerebrale și trăsăturile psihiatrice”, ceea ce înseamnă că „modificările acestei asimetrii provocate de variante genetice ar putea caracteriza un subgrup distinct al acestor afecțiuni”.
Aceste concluzii se regăsesc atât în studiul actual, cât și în alte cercetări anterioare.