Aflat în în Wadi Dawan, în valea deșertică din Yemen, o zonă în care condițiile de mediu sunt dure, Haid al-Jazil este un sat izolat, construit în secolul al XVI-lea, cunoscut pentru arhitectura sa și pentru faptul că mai are doar 17 locuitori.

În Yemen nu există râuri sau lacuri permanente. Singura sursă de apă pentru oamenii care locuiesc departe de coastă este reprezentată de văile râurilor sezoniere numite wadi, care furnizează apă în anumite perioade din an. Din acest motiv, mulți oameni construiesc sate precum Haid Al-Jazil, deasupra văilor, pentru a profita la maximum de aceste surse de apă temporare.

Arhitectura unică a satului Haid al-Jazil: o comoară ascunsă din Yemen

Haid al-Jazil a fost construit în secolul al XVI-lea, în timpul domniei sultanului otoman Selim al II-lea, pentru a fi folosit ca refugiu pentru beduini. Clădirile din chirpici ale satului sunt construite pe o stâncă imensă, înaltă de de 150 de metri, care domină valea Wadi Dawan.

Poate părea ciudat că locuintele sunt cocoțate pe stâncă, însă motivul este unul bine întemeiat. Satul a fost construit astfel pentru a fi protejat de inundațiile anuale și de animalele sălbatice. Intrarea în sat este destul de abruptă și necesită escaladarea unei scări de piatră abrupte.


Citește și: Țările unde nu există niciun râu: Una dintre acestea este Republica Yemen


Haid al-Jazil: viața simplă a locuitorilor

În urmă cu zeci de ani în urmă, sute de oameni locuiau în acest sat sat. Astăzi, Haid al-Jazil  este doar o rămășiță din ce a fost. În prezent, în Haid al-Jazil își duc traiul doar 17 locuitori, care au sfidat izolarea, singurătatea și unele dintre cele mai dificile condiții topografice.

Abu Baker Ahmad Bamousa Al Amoudi, soția sa și cei opt copii ai lor sunt singura familie care locuiește singură în casa lor; ceilalți locuiesc la comun.

„Răposatul meu tată m-a sfătuit să rămân aici până mor. Tatăl și mama mea au trăit și au fost înmormântați aici”, spune Abu Baker Ahmad Bamousa Al Amoudi în vârstă de 55 de ani, conform thenationalnews.com.

Dintre cele 45 de case din sat, numai trei sunt locuibile. Străzile din Haid al-Jazil sunt murdare, înguste și liniștite. Singurele sunete care sparg liniștea sunt cele ale măgarilor oamenilor din zonă sau ale păsărelelor. Aici nu există nicio școală sau unitate sanitară. Nu există nici măcar un magazin. Bolnavii sunt cărați pe măgar până în vale și apoi duși cu mașina la un spital local, care se află la aproape o oră de mers cu mașina.

Satul este locuit în principal de beduini care trăiesc aici cu turmele lor de oi și capre. Populația a scăzut dramatic în ultimele trei decenii, mulți localnici mutându-se în Arabia Saudită, unde salariile și stilul de viață sunt mai atractive.

Viața în acea zonă nu este ușoară. Din cauza stării drumurilor, doar mașinile de teren pot ajunge la baza stâncii pe care este construit satul. În ciuda dificultăților, se poate spune că cei 17 locuitori rămași în Haid al-Jazil o duc mai bine decât au dus-o strămoșii lor. Oamenii au acces la apă potabilă și la electricitate. Rețelele electrice principale au fost construite de autoritățile locale din Hadhramaut, iar sătenii pot avea acces la electricitate între orele 18:00 și 5:00 zilnic. Serviciile de apă au fost finanțate de filantropi saudiți din districtul Dawan.

A24 News Agency EN

În urmă cu mai mult de 10 ani, omul de afaceri saudit Abdullah Ahmed Bugshan a construit un complex de locuințe, cu vedere spre satul Haid al-Jazil. Însă, chiar și așa, nu mulți turiști aleg să viziteze zona.

Haid al-Jazil este un exemplu de cum oamenii pot trăi în armonie cu natura, chiar și în cele mai izolate și aride regiuni ale lumii. Cu toate că viața în acest sat este simplă și conservatoare, există un sentiment puternic de comunitate între cei 17 locuitori și un mod de viață bazat pe resursele locale.

Noofikri 

Citește și: Masouleh, locul unde străzile sunt construite pe casele localnicilor