Louis Pasteur și nașterea procesului de pasteurizare pentru siguranța alimentelor
Louis Pasteur a avut un efect mai mare asupra vieții noastră decât mulți ar putea crede. El nu numai că a inventat procesul de pasteurizare – o metodă de conservare a produselor alimentare, mai ales a celor lichide, dar a făcut și descoperiri în lumea vaccinurilor și a contribuit la dezvoltarea teoriei moderne a germenilor.
În 1863, la cererea împăratului Franței, Napoleon al III-lea, Pasteur a studiat contaminarea vinului și a demonstrat că aceasta este cauzată de microbi. Pentru a preveni contaminarea, Pasteur a folosit o procedură simplă: a încălzit vinul la 50-60 °C, procedeu cunoscut astăzi sub numele de pasteurizare.
A fost un elev obișnuit
Louis Pasteur s-a născut în anul 1822, în regiunea Jura din Franța. Tatăl lui Pasteur a lucrat ca tăbăcar și s-a gândit că fiul său îi va călca pe urme. Cu toate acestea, tânărului Louis îi plăcea să citească și îi plăcea să studieze, chiar dacă nu era printre cei mai buni.
În copilărie, a fost doar un elev obișnuit, unul pasionat de desen, obținând apoi o licență în arte și o licență în științe la Colegiul Regal din Besancon. Ulterior, Louis Pasteur a urmat și studii universitare de doctorat în științe.
wikimedia.org
După ce și-a terminat studiile a petrecut ani de zile făcând cercetări în domeniile chimiei și medicinei. În 1848, a fost selectat ca profesor de chimie la Universitatea din Strasburg, unde și-a întâlnit soția și s-a căsătorit cu ea un an mai târziu.
Toată această istorie l-a condus pe Pasteur pe calea marilor descoperiri științifice.
Descoperirea beneficiilor pasteurizării
Pasteur a fost numit decan al facultății de științe de la Universitatea din Lille în 1854, unde a investigat problemele legate de fermentația alcoolică. Mai exact, a făcut studii la o distilerie locală.
Acesta a fost primul pas al lui Pasteur pe calea studierii și înțelegerii mai profunde a procesului de fermentare. Celebrul chimist a început să investigheze aproape tot ceea ce presupune procesul de fermentație, cum ar fi producția de acid lactic.
Britannica Kids
În 1857 a plecat la Paris, unde a prezentat dovezi experimentale care demonstrau că organismele vii erau implicate în procesul de fermentație. El a reușit chiar să demonstreze modul în care fiecare organism specific afectează fiecare proces de fermentare. Dovezile sale prezentate în 1857 stau la baza teoriei germenilor.
Această descoperire a unor organisme specifice implicate în fermentație l-a condus pe Pasteur la descoperirea faptului că fermentația poate fi oprită prin trecerea aerului, sau mai degrabă a oxigenului, prin lichidul care fermentează. Acest proces este acum cunoscut sub numele de efectul Pasteur.
Pasteur a dedus că, deoarece oxigenul era factorul decisiv în oprirea fermentației, microbul responsabil de acest proces trebuie să poată funcționa doar într-o zonă lipsită de oxigen. Acest lucru a dus impecabil la introducerea termenilor aerob și anaerob pentru a descrie relația dintre organisme și prezența oxigenului.
În timp ce chimistul făcea progrese în domeniul fermentației, a continuat să facă și alte descoperiri importante în industria textilă.
Louis Pasteur a salvat industria mătăsii
wikimedia.org CC BY 4.0
În 1865, Pasteur a reușit să demonstreze că microbii atacau ouăle de viermi de mătase ale producătorilor de mătase. S-a demonstrat că acești microbi provocau o boală, care putea fi eliminată dacă microbii erau apoi eliminați.
Înainte de 1965, această boală făcea ravagii în industria viermilor de mătase din Europa, extinzându-se chiar și în China și Japonia. În momentul în care Pasteur a descoperit în cele din urmă cauza principală, industria viermilor de mătase se clătina în toată Europa și Asia.
Un efect secundar al cercetărilor lui Pasteur pe această temă a fost acela că a devenit un expert în creșterea viermilor de mătase, poate unul dintre cei mai buni din întreaga lume.
Soluția sa finală pentru eradicarea bolii a fost una de prevenire. El a dezvoltat un proces care a împiedicat contaminarea noilor ouă de viermi de mătase cu organismele care cauzează boala. După câțiva ani de aplicare a acestui proces, boala a fost practic eradicată și este acum un standard în industrie.
Descoperiri în domeniul medical
Albert Edelfelt
În 1879, Louis Pasteur a făcut prima sa descoperire în domeniul vaccinurilor, în special unul pentru boala numită „holera de pui”. Ulterior, Pasteur a formulat teoria germenilor și a contribuit la dezvoltarea de vaccinuri pentru alte boli.
Pasteur este faimos pentru că a fondat o ştiinţă nouă, microbiologia. Acesta descoperise că maladiile infecţioase erau provocate de microorganisme. Acest concept a condus la introducerea sterilizării, a dezinfecţiilor, a vaccinurilor şi a antibioticelor.
Antraxul
După această primă incursiune în domeniul vaccinurilor și al cercetării medicale, și-a concentrat eforturile asupra studiului antraxului, o boală care ucisese multe oi și oameni în Europa. Pasteur credea că acest concept al său de vaccinare ar putea fi aplicat și în cazul antraxului.
El a dezvoltat o cultură de antrax mai puțin puternică, atenuată, și – după ce a reușit să obțină sprijin financiar pentru studii – a administrat cultura la 70 de animale de fermă. Aceste animale s-au dovedit a fi imune la antrax, iar experimentul a fost un mare succes.
În urma descoperirii cu succes a vaccinului împotriva antraxului, a început să investigheze în continuare microbii patogeni, devenind în cele din urmă pionier în domeniul patologiei infecțioase.
Rabia
Pasteur a început să își concentreze eforturile de cercetare medicală asupra rabiei în 1882. A început să infecteze diferite animale cu rabie, încercând să găsească o modalitate de a atenua microbii pentru a crea un vaccin activ, așa cum făcuse în trecut. Ceea ce s-a întâmplat în cele din urmă a fost că Pasteur a creat o formă inactivă a bolii, deși nu a știut acest lucru la momentul respectiv. În esență, Louis Pasteur descoperise vaccinurile inactive, dar nu era deloc conștient la momentul respectiv de acest lucru.
În 1885, a vaccinat cu succes un băiat de 9 ani care fusese mușcat de un câine turbat. Acest tratament miraculos i-a adus lui Pasteur o faimă aproape instantanee. A dat startul unei acțiuni de strângere de fonduri pentru a crea Institutul Pasteur din Paris.
Sfârșitul lui Louis Pasteur
În 1868, Pasteur a suferit un atac cerebral. În urma acestui atac cerebral, partea stângă a corpului i-a rămas paralizată. Cu toate acestea, și-a revenit și și-a continuat activitatea. Boala, însă, l-a marcat grav și a murit în 1895. El și soția sa au avut cinci copii, dar numai trei dintre ei au supraviețuit până la vârsta adultă.
Înmormântarea sa a avut loc la Catedrala Notre-Dame. Soția lui a refuzat sugestia guvernului de a-l înmormânta în Panteon pentru că a crezut că locul lui este în Institutul său iubit. Cu toate acestea, a fost îngropat în catedrală, inițial, dar a fost mutat mai târziu în cripta din Institutul Pasteur. Mormântul este decorat cu mozaicuri fascinante. Tema mozaicurilor aurite și colorate care acoperă tavanul și pereții criptei ilustrează descoperirile lui Pasteur, realizările sale de o viață de care beneficiază omenirea chiar și astăzi.
