“Când vedem fotografiile acestor bebeluși, nu ne vine să credem că astfel de creaturi mici și lipsite de apărare vor deveni într-o zi adulți. Arată mai degrabă ca niște maimuțe mici decât ca bărbații și femeile care vor deveni în cele din urmă”, scria în publicația World’s Fair Weekly despre bebelușii crescuți în incubatoare.
Acest articol, intitulat “Saving Babies”, a fost publicat în 1933. În acele vremuri, spitalele nu salvau copiii prematuri.
În 1933, spitalele nu tratau bebelușii care veneau pe lume înainte de termen, iar o femeie care născuse înainte de termen se plângea, într-un ziar al vremii, că n-avea niciun ajutor: ”Doctorii acelor vremuri nu considerau că bebelușii născuți prematur aparțin acestei lumi și trebuie să moară. Dar tatăl ei știa un bărbat care poate să aibă grijă de copilul ei. Era Martin Couney, omul care a ajutat, de-a lungul anilor la salvarea a peste 6.500 de copii născuți prematur.
Un autointitulat doctor care a găsit o metodă neobișnuită de a salva mii de vieți
Martin Couney nu avea, de fapt, nicio acreditare medicală. Couney a pretins că a fost elevul medicului francez Pierre-Constant Boudin, cel care a popularizat incubatoarele în Europa, dar nu a furnizat niciodată vreo dovadă în acest sens. De-a lungul carierei sale, Couney a spus că a studiat medicina la Leipzig și Berlin. Cu toate acestea, nu s-a găsit nicio dovadă că acesta a studiat medicina. Pentru a deveni medic în Germania, trebuia să scrie o teză. Biblioteca Națională de Medicină din SUA are copii ale înregistrărilor germane: bibliotecarii nu au putut găsi o teză scrisă de către Couney.
De altfel, Couney nu a oferit informații cu privire la data și locul nașterii sale. Se știe că a emigrat în SUA în 1888, la vârsta de 19 ani. Având în vedere acest lucru, este imposibil ca el să fi studiat la universitățile din Leipzig și Berlin, înainte de a face studii postuniversitare la Paris, și să fie elevul medicului francez Pierre-Constant Boudin, părintele medicinei neonatale europene.
Cu toate acestea, Martin Couney afirma că este medic.
Incubatoarele pentru copiii prematuri au fost dezvoltate în anii 1880 la Paris, de către obstetricianul francez Stéphane Tarnier. Tarnier a fost inspirat de incubatoarele pentru ouă de păsări pe care le-a văzut la grădina zoologică din Paris.
La sfârșitul anilor 1880, inginerul Alexandre Lion din Franța a creat o versiune îmbunătățită a incubatorului lui Tarnier, cu o ventilație mai bună și alte caracteristici.
wikipedia.org
Incubatoarele erau destul de rare la acea vreme și, deși Couney nu le-a inventat, le-a văzut potențialul și a popularizat utilizarea lor. În 1903, Couney s-a stabilit în cele din urmă în Brooklyn, SUA, unde a început să facă și mai cunoscut dispozitivul incredibil. Cum? Ei bine, organizând o expoziție a bebelușilor în incubatoare.
New York Public Library
Expoziția șocantă care a dat o șansă de supraviețuire bebelușilor născuți prematur
New York Public Library
Pentru a vedea copiii prematuri, vizitatorii plăteau 25 de cenți. Toți banii strânși au fost folosiți pentru îngrijirea și tratamentul bebelușilor. Oricât de șocant ar părea în vremurile moderne, autointitulatul doctor Martin Couney (supranumit ulterior în presă “doctorul incubator”) nu numai că a arătat oamenilor lupta dintre moarte și viață, dar a reușit să salveze în acest mod neobișnuit peste 6.500 de bebeluși, care la acea vreme aveau șanse mici sau chiar nu aveau nicio șansă de supraviețuire.
Expoziția a devenit rapid una dintre cele mai populare atracții din Couney Island.
Cât de mult poate valora o viață umană
New York Public Library
La începutul secolului al XX-lea, copiii prematuri erau considerați inferiori din punct de vedere genetic și erau lăsați să moară. Pentru Martin Couney, acest lucru era inacceptabil, așa că a propus o soluție incredibilă la această problemă, care nu era doar experimentală, ci și foarte costisitoare.
El credea că unele probleme necesită soluții inedite. Expoziția bebelușilor prematuri în incubatoare a fost o soluție șocantă, care a dat roade. Prin intermediul acestei expoziții s-au putut strânge fonduri pe care niciun spital și nici părinții bebelușilor nu le puteau strânge.
Îngrijirea unor bebeluși atât de mici era incredibil de costisitoare – aproximativ 15 dolari pe zi (echivalentul a peste 400 de dolari astăzi) pentru fiecare incubator. Acest lucru însemna că oamenii care veneau să vadă bebelușii aflați în incubatoare finanțau, fără să știe, lupta pentru viață.
Un medic fals care și-a dedicat viața pentru a se asigura că bebelușii au dreptul la o asistență medicală decentă
Oficialii din domeniul sănătății din SUA considerau că Martin Couney este un “artist de circ” și un impostor, dar el însuși a declarat reprezentanților diferitelor publicații că va renunța la expoziții doar atunci când bebelușii prematuri vor primi îngrijiri medicale decente.
wikipedia.org
Incubatoarele în sine erau considerate o curiozitate medicală la acea vreme. Erau fabricate din oțel și sticlă. Martin Couney a fost, de asemenea, un susținător timpuriu al alăptării, iar toate asistentele sale erau concediate dacă le prindea fumând sau consumând alcool. Personalul purta uniforme albe și apretate, iar camera în care erau ținuți bebelușii era întotdeauna impecabil de curată.
Cum a reușit un om obișnuit să schimbe pentru totdeauna cursul științei medicale
Potrivit estimărilor, autointitulatul medic nu numai că a reușit să salveze viețile a peste 6.500 de copii, dar și să schimbe cursul întregii științe medicale.
Până la începutul anilor 1940, interesul inițial al oamenilor pentru intervenții suplimentare în vederea salvării copiilor prematuri scăzuse dramatic. Ulterior, spitalele au început să deschidă în masă departamente dedicate tratamentului și îngrijirii copiilor prematuri.
Martin Couney, un pionier în îngrijirea bebelușilor prematuri a murit în anii ’50, la vârsta de 80 de ani. A murit uitat și fără bani în buzunar.
Când Couney a murit, în 1950, studiile privind salvarea copiilor prematuri erau din ce în ce mai multe, iar neonatologia a fost declarată oficial o specialitate medicală în 1960. Spitalele au început să construiască unități de terapie intensivă neonatală – facilități care sunt acum obișnuite în îngrijirea copiilor prematuri.
În prezent, unul din 10 copii se naște prematur, cu o rată de supraviețuire de 80-90% pentru cei născuți la 28 de săptămâni. Couney a ajutat la popularizarea tehnologiei incubatoarelor și a schimbat atitudinea față de îngrijirea copiilor prematuri în cadrul comunității medicale. În ciuda faptului că era un medic fals, acesta a oferit copiilor prematuri o șansă la viață.
