Cine era enigmaticul prizonier din Bastilia, ascuns în spatele măștii de fier?
În anii 1680, în Franța și în țările învecinate a început să circule un zvon ciudat despre un bărbat care, timp de mai mulți ani, a trăit închis într-o închisoare de „maximă securitate” din ordinul regelui Ludovic al XIV-lea și care purta mereu o mască din fier care îi acoperea complet fața.
În 1687, omul cu masca de fier a fost transferat în închisoarea de pe insula St. Marguerite, vizavi de Cannes, în custodia unui fost muschetar, Benigne de Saint-Mars.
Anterior, ambii se aflau în cetățile Pinerolo și Exilles, în Alpi. În 1698, scena s-a repetat când Benigne de Saint-Mars a fost numit guvernator al Bastiliei.
Un ofițer de închisoare parizian a povestit în memoriile sale cât de surprins a fost când a văzut noul superior sosind însoțit de un prizonier „pe care guvernatorul îl ține întotdeauna mascat și al cărui nume nu-l pronunța”.
Mark Smith
CC BY-ND 2.0
Povestea acestui prizonier misterios s-a încheiat într-o după-amiază de noiembrie 1703, în cimitirul Saint-Paul din Paris, cu înmormântarea unui anume Marchiali, numele dat prizonierului care murise cu puțin timp înainte în Bastilia, după 34 de ani de închisoare.
Hainele și lucrurile sale au fost arse, iar pereții între care fusese ascuns încă de la sosirea sa în turn, cu doar cinci ani mai devreme, au fost renovați.
O rudă a regelui?
Prosopee, CC BY-SA 3.0
Mărturiile celor care l-au văzut pe prizonier au alimentat speculațiile cu privire la numele persoanei din spatele măștii și la motivul încarcerării sale.
În realitate, acestea nu erau bârfe nevinovate, deoarece ascundeau o dorință de a-l critica pe regele Ludovic al XIV-lea și absolutismul francez în general.
Astfel, în timpul Războiului de Nouă Ani (1688-1697), propaganda olandeză a încercat să exploateze acest zvon pentru a submina legitimitatea lui Ludovic al XIV-lea, susținând că prizonierul mascat era un fost amant al reginei-mamă și, la rândul său, adevăratul tată al monarhului.
În Franța, suspiciunile privind identitatea personajului au căzut asupra mai multor membri ai marii familii regale. S-a presupus că ar fi fost Louis de Bourbon, conte de Vermandois, fiul Regelui Soare și al Louisei de la Vallière. Louis a fost alungat de la curte după ce a fost descoperit practicând „viciul italian”, așa cum era numită homosexualitatea la acea vreme.
Ulterior, a încercat să recâștige favoarea regală în Flandra, unde s-a îmbolnăvit și a murit în timpul asediului de la Courtrai (1683), deși unii au crezut că a fost de fapt întemnițat de către tatăl său.
În secolul al XVIII-lea, subiectul măștii de fier a devenit incredibil de popular printre criticii absolutismului, iar speculațiile privind candidații au crescut. Se spunea că prizonierul era un copil bastard pe care Ana de Austria, mama lui Ludovic al XIV-lea, l-a avut cu unul dintre iubiții ei, printre care se număra și cardinalul Mazarin.
Unii și-au închipuit că masca era pedeapsa pe care Ludovic al XIV-lea o aplica iubiților soției sale, bigota Maria Tereza de Austria. Pentru Iluminism și revoluționari, masca era un exemplu de opresiune și tiranie care a generat absolutismul Regelui Soare.
Voltaire, în cartea sa „Secolul lui Ludovic al XIV-lea” (1751), a transmis cea mai cunoscută versiune a acestei povești. Filosoful a presupus că prizonierul de la Bastilia își ascundea fața în spatele unei măști de fier care pe bărbie „avea arcuri de oțel care îi permiteau să mănânce”.
Jacques Augustin Catherine Pajou
Voltaire, întemnițat în turn în 1717, a pretins că știe povestea omului misterios din ceea ce i-au povestit deținuții aflați în acel loc de mai mult timp.
Fără a-i dezvălui vreodată identitatea, el a vorbit despre „un prizonier de statură mai înaltă decât media, tânăr și cu o figură nobilă și frumoasă”. Era un om „fără îndoială important”, cu maniere rafinate și care cânta la chitară. „I s-a servit mâncare excelentă”, a fost ținut departe de orice contact cu alți deținuți și a primit doar vizite din partea executorului judecătoresc.
Mitul romantic
Beyond My Ken
Public Domain
Folosind descrierea lui Voltaire, scriitorul francez Alexandre Dumas a creat un personaj secundar în cartea sa Vicontele de Bragelonne (1848), care încheie trilogia despre D’Artagnan și cei trei mușchetari. În acest roman, Dumas a creat iconografia romantică a mitului, care a dăinuit până în zilele noastre, precum și cea mai populară versiune a identității prizonierului: fratele geamăn al lui Ludovic al XIV-lea, care s-a născut cu câteva minute înaintea lui și care ar fi putut, prin urmare, să compromită legitimitatea Regelui Soare.
S-au făcut multe alte presupuneri despre Omul cu masca de fier, de exemplu că ar fi fost Cavalerul din Rohan, liderul unei grupări care era împotriva regelui, deși datele încarcerării sau morții sale nu coincid cu cele ale omului mascat. Potrivit unei invenții fictive, bărbatul cu mască de fier ar fi fost Nabo, un celebru paj pigmeu care ar fi lăsat-o însărcinată pe regina Maria Tereza.
Unii istorice, pe de altă parte, au luat în considerare și alți candidați. Unul dintre ei fiind Nicolas Fouquet, puternicul superintendent de finanțe care a căzut în dizgrație în 1661 și, după ce a fost condamnat pentru trădare și corupție, a fost închis în fortăreața Pinerolo, întâmplător aceeași fortăreață în care Saint-Mars a început să-l păzească pe misteriosul prizonier mascat. În ciuda faptului că moartea lui Fouquet a avut loc în închisoare, în 1680, unii autori au speculat că autoritățile i-au înscenat moartea pentru a-i prelungi detenția.
Cu toate acestea, candidatul indicat de ultimele cercetări este un personaj mult mai modest: un anume Eustache Dauger, servitor sau valet de cameră la curtea Regelui Soare. Se crede că Dauger a avut acces la documente secrete din anumite negocieri diplomatice dintre Franța și Anglia din 1669 și că, atunci când a început să spună tot ce știa, regele Ludovic al XIV-lea a ordonat să fie închis în fortăreața Pinerolo.
Câțiva ani mai târziu, valetul a intrat în serviciul celui mai faimos deținut al închisorii, Fouquet însuși. La moartea acestuia din urmă, guvernul a ordonat ca Dauger să fie făcut să creadă că a fost eliberat, deși, în realitate, valetul era încă prizonier în fortăreață. Mai târziu, pentru a nu fi identificat, fața i-a fost ascunsă în spatele celebrei măști, din catifea sau din fier, pe care o purta permanent sau doar în timpul transferurilor.
Povestea omului cu masca de fier a fost popularizată în filmul din 1998 „Omul cu masca de fier“ („The Man in the Iron Mask“), cu Leonardo DiCaprio în rolul principal.
