Zahărul alb din sucurile carbogazoase provoacă modificări genetice în intestine, avertizează cercetătorii
Impactul obiceiurilor alimentare asupra sistemului imunitar trece și prin transformările tăcute ale florei intestinale. O echipă de oameni de știință a demonstrat recent că această schimbare poate fi declanșată de consumul excesiv al unor băuturi carbogazoase populare.
În universul complex al microbiotei intestinale, anumite bacterii benefice păreau, până acum, să își păstreze rolul constant atâta timp cât alimentația era echilibrată.
Însă această imagine liniștitoare este zdruncinată de o descoperire neașteptată: sub acțiunea zahărului rafinat, microorganisme esențiale, precum Bacteroides thetaiotaomicron, își modifică comportamentul genetic, schimbându-și aspectul într-un mod care păcălește sistemul imunitar. Un singur pahar de suc poate declanșa confuzie într-un ecosistem considerat anterior stabil.
Bacteriile intestinale benefice sub lupa noilor descoperiri
Printre sutele de specii care alcătuiesc microbiota intestinală, unele joacă un rol crucial în menținerea sănătății. Bacteroides thetaiotaomicron ajută la digestia fibrelor, întărirea barierei intestinale și reglarea răspunsurilor imune. Până de curând, se credea că aceste funcții rămân stabile atâta timp cât mediul intestinal este sănătos.
Însă un studiu publicat în mai 2025 în Nature Communications a arătat că genele de suprafață ale acestei bacterii se pot „răsturna” – un fenomen de inversiune genetică – schimbând proteinele de la suprafața celulei. Practic, bacteria își poate modifica „învelișul”, un mecanism întâlnit în special la patogeni precum Salmonella sau E. coli, folosit pentru a evita detectarea de către sistemul imunitar.
Citește și: Istoria dulce-amăruie a ciocolatei, produsul care a cucerit lumea
Cum determină zahărul rafinat această „deghizare”
Cercetători de la Technion (Israel) au descoperit că ingestia de sucuri bogate în zahăr alb poate declanșa inversiunea genetică la Bacteroides thetaiotaomicron. În experimente pe șoareci monocolonizați, această schimbare a apărut după doar câteva zile de expunere la zahăr, cu efecte vizibile asupra răspunsurilor imune.
Această transformare genetică funcționează ca un camuflaj temporar: bacteria își păstrează funcțiile de bază, dar capătă o „identitate” care derutează sistemul imunitar. Rezultatul? Crește nivelul unor markeri inflamatori, precum citokinele, ceea ce face ca organismul să perceapă această bacterie benefică drept un posibil intrus.
La oameni, mecanismul a fost observat pentru prima dată în probele de scaun ale persoanelor care consumă frecvent sucuri carbogazoase. Chiar dacă modificarea este reversibilă, expunerea repetată ar putea intensifica răspunsurile inflamatorii, crescând riscul unor probleme cronice.
Un nou orizont în prevenirea inflamațiilor cronice
Această descoperire ar putea avea implicații dincolo de bacteria studiată. Este posibil ca și alte microorganisme din microbiotă să aibă o flexibilitate genetică asemănătoare, influențată de dietă. Conform Technion-Israel Institute of Technology, această capacitate de a-și modifica structura în funcție de nutrienți ar putea explica de ce unele dezechilibre intestinale persistă chiar și după cure cu probiotice sau diete bogate în fibre.
Cercetătorii iau în considerare dezvoltarea unor probiotice special concepute pentru a împiedica inversiunea genetică indusă de zahăr. În viitor, astfel de soluții ar putea fi integrate în recomandări alimentare personalizate, adaptate la structura microbiotei fiecărei persoane. Înțelegerea relației dintre zahărul rafinat și dinamica genetică a bacteriilor intestinale ar putea deschide o nouă eră în prevenirea bolilor inflamatorii intestinale.