Afantazia afectează, din păcate, multe persoane, iar mulți oameni nici nu sunt conștienți că suferă de această tulburare mintală.

Aproape toate acțiunile din viața noastră sunt într-un fel sau altul asociate cu această capacitate a noastră de a ne imagina ceva. Cu toate acestea, însă, există oameni care nu se pot bucura de această abilitate – cei care suferă de afantazie – au incapacitatea de a evoca imagini mentale, însă detaliile sunt ferm stabilite în mintea lor. De exemplu, aceștia nu își pot imagina o canapea, dar știu bine proporțiile ei, distanța dintre ea și alte obiecte.

Ce este afantazia

 prottoy hassan 

Afantazia a fost descrisă pentru prima dată de Sir Francis Galton în anul 1880, dar a rămas un subiect tabu, până când Dr. Adam Zeman, profesor de neurologie cognitivă și comportamentală la Universitatea din Exeter – Marea Britanie, și-a început activitatea la începutul anilor 2000 și a definit tulburarea din cuvântul grecesc „phantasia” (ceea ce înseamnă „imaginație”) abia în anul 2015.

„Interesul meu pentru acestă tulburare mintală a fost provocat de un pacient care și-a pierdut capacitatea de a vizualiza lucruri, în urma unei operații pe cord (când acesta a suferit și un atac de cord)”, a spus dr. Zeman. 

Dr. Zeman a scris despre acest caz, numindu-l MX pe acest pacient. În 2010, jurnalistul științific Carl Zimmer a publicat un studiu despre el în revista Discover și, mai târziu, în The TimesSute de oameni au început să-l contacteze pe Dr. Zeman, spunând că sunt la fel ca MX, cu excepția faptului că nu au avut niciodată capacitatea de a vizualiza.

Mulți cred că vizualizarea este cheia înțelegerii lecturii, deoarece aceasta le permite cititorilor să-și organizeze informațiile în minte, să facă inferențe și să-și amintească povestea cărților mult mai repede – prin intermediul imaginației. Cercetările făcute de Marisa Cohen, psiholog educațional la St. Francis College din Brooklyn, au arătat că studenții cărora li s-a cerut să creeze imagini mentale ale cuvintelor din vocabular au învățat de două până la trei ori mai multe cuvinte decât cei care le-au citit pur și simplu cu voce tare.

 Mystic Art Design 

Dacă vizualizarea ar fi esențială pentru învățare, incapacitatea de a face acest lucru ar putea constitui un handicap de învățare, dar realitatea nu este atât de simplă. Unii au aflat că suferă de afantazie după vârsta de 50 de ani și au declarat că aceasta nu le-a afectat capacitatea de învățare, în timp ce alții au declarat că nu au avut rezultate școlare bune din cauza acestei afecțiuni.

Dar afantazia nu numai că are impact asupra experiențelor de învățare ale oamenilor; ea se extinde și în viața lor personală. Cei care suferă de această afecțiune nu îți pot imagina cum arată familia, prietenii sau alți oameni pe care i-au cunoscut. Știu despre ei că sunt înalți, scunzi, grași sau slabi, dar nu au imaginea lor în minte. Potrivit dr. Zeman, această problemă este corelată cu problemele de recunoaștere a oamenilor (prosopagnozie).

Aproximativ jumătate dintre persoanele care l-au contactat pe dr. Zeman –  în legătură cu afantazia, au declarat că au și incapacitate de a evoca sunete (de a își aminti o melodie) și de a își aduce aminte mirosuri. Conform dr. Zeman, există un spectru și acesta variază în funcție de simțurile afectate.


Citește și: Cum ne influențăm propriul creier: 9 exemple uimitoare