De ce urșii polari nu mănâncă pinguini

Urșii polari sunt unele dintre cele mai periculoase animale de pradă, de pe uscat. În medie, acești pot ajunge să cântărească între 400-700 de kilograme. Dacă ar fi să facem o comparație, tigrul cântărește aproximativ 200 de kilograme. După cum puteți vedea, diferența este mare!

Pentru a ajunge la o asemenea greutate, ursul polar are nevoie de hrană. Acesta mănâncă pește, ouă de păsări, dar și foci, ori morse. De asemenea, marele alb are nevoie să consume minimum 2 kilograme de hrană pe zi, pentru a se putea menține. Când are parte de “un mare ospăț”, ursul polar mănâncă doar grăsime și piele. Dacă este înfometat, acesta poate mânca și 20 de kilograme de grăsime la o singură masă.

Lipsa unei locuințe este compensată de un strat gros de grăsime care învelește corpul ursului polar și îl ajută să facă față gerului. Tocmai de aceea, acesta are nevoie de hrană.

Acesta este un vânător iscusit, iar culoarea sa îl face să pară, uneori, invizibil în zăpadă. În plus, are vederea foarte bună sub apă, fiind și un excelent înotător. Când este necesar, acesta înoată ore în șir pentru a ajunge de pe o bucată de gheață pe alta – poate înota cu o viteză medie de 6,5 km pe oră.

Când vine vorba de pinguini, incapacitatea lor de a zbura este compensată de abilitatea lor de a înota.

În apă se simt în largul lor și pot înota cu o viteza medie de 10 km pe oră. Însă, atunci când sunt pe uscat, pinguinii sunt puțin împiedicați.

Însă, de ce un vânător iscusit precum ursul polar nu mănâncă pinguini? Răspunsul este extrem de simplu: Pentru că aceste viețuitoare pur și simplu nu se întâlnesc.

Urșii polari trăiesc exclusiv în zona circumpolară arctică, pe ţărmurile de nord din Siberia, Alaska, Groenlanda și Canada, iar pinguinii pot fi văzuți la Polul Sud (în Antarctica și Africa de Sud-Vest).

Așadar, marele alb nu are șanse să întâlnească pinguinii. Asta dacă nu intervine omul.

Travelask


Citește și: Antarctica, tărâmul înghețat de la capăt de lume


Adaugă un comentariu...