Aokigahara, pădurea misterioasă în care sunt descoperite mai mult de 100 de cadavre în fiecare an
Aokigahara, cea mai densă și spectaculoasă pădure din Japonia, care ascunde povești de groază. În desișurile pădurii de la poalele muntelui Fuji este foarte simplu să te pierzi și să nu mai fi găsit niciodată.
Oricine intră în Aokigahara este întâmpinat de un anunț important.
Pancarta nu face referire la un drum de evitat şi nu este nici o atenționare cu privire la animalele sălbatice, ci îi informeaza pe oameni că au intrat într-un loc ciudat în care sunt predispuși suicidului.
Mesajul este unul sugestiv: „Viața ta este un dar prețios de la părinții tăi. Te rugăm să te gândești la părinții, frații și copiii tăi. Nu-i lăsa singuri. Vorbește despre necazurile tale.”. Însă, chiar și așa, mulți care ajung aici nu iau acest mesaj în considerare, dovadă fiind cadavrele găsite în pădure.
De-a lungul timpului, pădurea Aokigahara a devenit faimoasă ca fiind locul preferat de japonezi pentru a își lua zilele. Sună grotesc, însă este adevărat. Nu degeaba a fost desemnată „punctul fierbinte” al sinucigașilor din Japonia. În plus, pădurea este atât de deasă, încât foarte mulți sinucigași rămân nedescoperiți ani de zile.
În prezent, Japonia este una dintre țările cu cea mai mare rată a sinuciderilor din lumea. Sinuciderea este principala cauză a decesului în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 44 de ani, o statistică cu adevărat uluitoare. În 2014, 25.000 de japonezi și-au luat viața; O altă statistică uluitoare este aceea că 71% dintre aceștia erau bărbați.
Astfel că, nu este de mirare că în misterioasa pădure Aokigahara sunt descoperite mai mult de 100 de cadavre în fiecare an. Însă care este cauza pentru care mulți japonezi aleg să își ia viața în acest loc?
Aokigahara are o istorie lungă, una plină de povești ciudate. O explicație pentru sinucideri ar fi Ubasute sau Oyasute, adică „abandonarea celor vechi”. Denumirea face referire la obiceiul practicat în trecutul îndepărtat al Japoniei, prin care un infirm sau rudă mai în vârstă era abandonat de familie pe un munte, ori un alt loc pustiu și lăsat acolo să moară, facilitând astfel comunitatea să supraviețuiască și să-i hrănească pe tineri. Practica a fost frecventă în timpul perioadelor de secetă și foamete.
Azusa Hayano a studiat fenomenul timp de 30 de an, însă nici el nu a găsit o explicație a acestei tendințe. Cercetătorul japonez nu a reușit să înțeleagă ce ii atrage pe sinucigașii din toată țara aici.
În timp ce mulți dintre cei care intră în pădure aleg să își ia viața, unii lasă lucruri neobișnuite: păpuși ciudate agățate de crengile copacilor, care joacă, probabil, rolul unui element voodoo. Aokigahara este sumbră nu doar din cauza istoriei sale, ci prin caracteristicilor sale: este foarte deasă, blocând zgomotul din lumea exterioară.
