Ciudățenii descoperite de oamenii de ştiinţă sub gheaţă
Ori de câte ori oamenii de știință sapă în subteran sau fac cercetări sub apă, nu știu niciodată ce „minunății” vor descoperi. Dar există un alt loc în care exploratorii dau peste lucruri fascinante. Unde mai exact? Sub gheață. Încălzirea globală topeşte gheaţa de la cercurile polare, astfel că ies la iveală lucruri neaşteptate, într-o stare de conservare foarte bună.
În timp ce multe dintre aceste descoperiri sunt de obicei animale preistorice, întâlnite în mediul arctic, altele sunt inexplicabil de ciudate. Iată câteva ciudățenii descoperite de oamenii de știință în stratul gros de gheață.
Cascada însângerată din Antarctica
Jill Mikucki University of Tennessee Knoxville CC BY 2.0
Aceasta este una dintre cele mai ciudate descoperiri ale oamenilor de știință. În imagine este surprins un ghețar din Antarctica, numit „Cascada însângerată”. Apa are această culoare sângerie, deoarece are un conținut ridicat de fier.
Însă, interesant este faptul că această cascadă este rezultatul umezelii încetinite, a apei sărate bogate în fier, care oxidează în contact cu aerul, la fel ca rugina.
Ötzi – omul ghețarilor
Ötzi este unul dintre cele mai faimoase mumii care au fost găsite în stratul de gheață. Mumia a fost numită Ötzi deoarece rămășițele sale mumificate au fost descoperite în Alpii Ötztal undeva între Italia și Austria în 1991.
Ötzi este în prezent cea mai veche mumie din Europa, deoarece oamenii de știință estimează că a trăit cândva între 3100 î.e.n. și 3400 î.e.n. La mulți ani după descoperirea sa, oamenii de știință au efectuat scanări moderne care au indicat faptul că a murit din cauza unor răni pe care le avea la un umăr umăr, precum și la cap.
Însă, pe lângă aceste răni, oamenii de știință au descoperit că omul ghețarilor avea și boala Lyme, pietre la fiere și viermi parazitari.
Mușchi de pământ
În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit o porțiune cu mușchi de pământ pe insula Signy, care se află la periferia Antarcticii, la sud-est de Patagonia și Insulele Falkland. Mușchiul a fost acoperit de gheață timp de secole, deoarece insula însăși este înconjurată de aisberguri. Oamenii de știință au prelevat un eșantion și apoi au recreat temperatura și lumina din Signy într-un cadru de laborator, ceea ce a dus la înmugurirea mușchiului. Au trimis apoi probele pentru datarea cu carbon și au descoperit că mușchiul de pe Signy a crescut între anii 300 și 450 d.Hr., o descoperire remarcabilă dacă lum în considerare frigul și gheața din acea parte a lumii.
Un mamut lânos
În 2007, în Siberia, Yuri Khudi, un păstor de reni siberieni, a descoperit sub gheața care se dezgheța, pe un mal noroios al râului Yuribey, un mamut lânos, botezat ulterior Lyuba. Testele au arătat că acesta a murit în urmă cu aproape 42.000 de ani, pe când avea doar o lună. Organele, ochii, sângele și pielea lui Lyuba au fost atât de bine conservate încât unii oameni de știință cred că pot clona animalul.
Un rinocer lânos
Chemical Engineer CC BY-SA 4.0
Cu toții am auzit de mamuți lânoși, dar – pe lângă aceștia – au existat și rinoceri lânoși, adaptați condițiilor extreme, care au trăit în urmă cu zeci de mii de ani. La fel cum au făcut-o cu mamuții, oamenii de știință au găsit versiuni mumificate ale rinocerului lânos în gheață. Testele ADN confirmă, de asemenea, că această specie este o rudă îndepărtată a rinocerului Sumatran de astăzi. Un exemplar de rinocer lânos extrem de bine conservat, din epoca glaciară, a fost descoperită de localnicii din regiunea Abyisky din Yakutia – Siberia, în permafrostul topit.
Având majoritatea organelor interne intacte, rinocerul se numără printre cele mai bine conservate animale găsite vreodată în regiune.
Se crede că rinocerul a trăit la sfârșitul erei Pleistocenului, cu 20.000 – 50.000 de ani în urmă.
Bacterii
Se credea că bacteriile sunt incapabile să trăiască în permafrosturile din Antarctica, însă s-a descoperit că bacteriile trăiesc în condiții extreme. Mai exact, oamenii de știință au descoperit bacterii care supraviețuiesc adânc sub stratul de gheață și care au o vechime de până la 8 milioane de ani. Permafrostul este un foarte bun conservator de microbi și viruși, deoarece este rece, nu este o sursă de oxigen și este un mediu întunecat.
Mumia din Anzii Peruvieni
În 1995, antropologul Johan Reinhard și prietenul său, Miguel Zárate, au descoperit mumia Juanita în Anzii Peruvieni. Deoarece corpul era incredibil de bine conservat, organele și conținutul stomacului ei erau intacte – Juanita i-a captivat imediat pe cercetători. Mai multe detalii despre aceasta găsești în acest articol.
Cartea „Dincolo de lumea cunoscută. De la marile descoperiri geografice la călătoriile spațiale” – de Andrew Rader – poate fi comandată cu reducere de pe elefant.ro.
