Cum se alege un Papă: totul despre conclav, votul secret și semnalul fumului alb

Într-o eră digitală în care informațiile circulă rapid și transparența este adesea la ordinea zilei, procesul de alegere a unui papă rămâne unul dintre cele mai secrete și ritualizate evenimente religioase din lume.

Conclavul papal, cu votul său secret și semnalizarea prin fumul alb, reprezintă o tradiție veche de secole, care combină spiritualitatea profundă cu simbolismul vizual. În aprilie 2025, moartea Papei Francisc a declanșat din nou această ceremonie solemnă, oferind o oportunitate de a înțelege în profunzime cum funcționează acest proces unic.

Declanșarea procesului electoral: moartea pontifului

Procesul de alegere a unui nou papă începe imediat după moartea sau renunțarea pontifului în funcție. Conform legislației Bisericii Catolice, în perioada cuprinsă între moartea unui papă și alegerea unui succesor, activitatea administrativă a Vaticanului este suspendată. Cardinalii care nu sunt implicați direct în procesul electoral (cei care au depășit vârsta de 80 de ani) nu participă la conclav. Aceștia se reunesc pentru a discuta despre direcția viitoare a Bisericii și pentru a se ruga pentru alegerea unui nou pontif.

După decesul papei, are loc o perioadă de doliu de nouă zile, numită „novendiali”. În acest timp, are loc înmormântarea papei, iar cardinalii se adună la Roma pentru a discuta despre starea Bisericii și pentru a se pregăti spiritual pentru conclav.​

Originea conclavului: de la haos la ordine

Roman Catholic Archdiocese of Boston CC BY-ND 2.0

Termenul „conclav” provine din latină, „cum clave”, însemnând „cu cheia”, reflectând izolarea strictă a cardinalilor în timpul alegerii. Această practică a fost instituită în 1274 de Papa Grigore al X-lea, ca reacție la perioada de aproape trei ani în care scaunul papal a rămas vacant după moartea Papei Clement al IV-lea în 1268. Pentru a preveni astfel de întârzieri, cardinalii au fost obligați să rămână izolați până la alegerea unui nou papă.

Cardinalii electori se adună în Capela Sixtină, unde sunt izolați de restul lumii. Pentru a preveni orice formă de comunicare cu exteriorul, sunt interzise telefoanele mobile, internetul și orice alt mijloc de comunicare electronică. De asemenea, sunt instalate dispozitive care blochează semnalele electronice, iar toate elementele de feronerie sunt sigilate pentru a asigura confidențialitatea totală.

Cine votează: Colegiul Cardinalilor

Doar cardinalii sub 80 de ani au drept de vot în conclav.În conclavul din 2025, numărul cardinalilor cu drept de vot este de 133. De asemenea, în 2025, 14 cardinali vor atinge vârsta de 80 de ani și vor pierde dreptul de a vota în conclavuri viitoare.

Acești cardinali provin din diverse regiuni ale lumii, asigurând o reprezentare globală în alegerea liderului Bisericii Catolice., conform time.com.

În conclavul din 2013, care l-a ales pe Papa Francisc, 115 cardinali au avut drept de vot.

Votul secret: procedura și cerințele

Fiecare cardinal elector primește un buletin de vot pe care scrie numele candidatului său preferat. Buletinele de vot sunt apoi depuse într-o urnă specială. Pentru ca un candidat să fie ales papă, este necesar să obțină două treimi din voturile exprimate. Dacă după trei runde de vot nu se ajunge la acest rezultat, se organizează o „votazione di accesso”, în care cardinale pot schimba opțiunile, dar fără a dezvălui public identitatea noilor alegeri.​ Dacă niciun candidat nu atinge acest prag (de două treimi din voturile exprimate), votul se repetă de până la patru ori pe zi, două dimineața și două după-amiaza.

Citește și: Care sunt condițiile speciale de admitere în Garda Elvețiană Pontificală, armata care îl protejează pe Papă

Fumul alb și fumul negru: semnalele vizuale​

După fiecare rundă de vot, buletinele de vot și notele de vot sunt arse într-o sobă specială instalată în Capela Sixtină. Fumul rezultat semnalează rezultatul votului: fum alb indică alegerea unui nou papă, iar fum negru semnifică faptul că nu s-a ajuns la un consens. În trecut, pentru a obține fum alb sau negru, se adăugau substanțe precum sulf sau rășină. În prezent, se utilizează amestecuri chimice precise (pentru fum negru se adaugă fumata nera, iar pentru fum alb se adaugă fumata bianca) pentru a produce fumul dorit, asigurându-se astfel o semnalizare clară și vizibilă pentru toți cei care așteaptă în Piața Sfântul Petru.

Din 2005, sunetul clopotelor de la Bazilica Sf. Petru însoțește fumul alb pentru a evita confuziile.

Acceptarea și prezentarea noului papă​

După alegere, decanul Colegiului Cardinalilor întreabă candidatul ales dacă acceptă funcția. Dacă răspunsul este afirmativ, noul papă își alege un nume papal și este prezentat mulțimii din Piața Sf. Petru cu anunțul „Habemus Papam” („Avem un papă”).

Roman Catholic Archdiocese of Boston 

CC BY-ND 2.0

Noul papă apare apoi pe balcon, îmbrăcat în alb, și oferă binecuvântarea „Urbi et Orbi” („Către oraș și lume”), un moment de mare semnificație religioasă și simbolică, menționează archivioradiovaticana.va.

Reguli stricte și sancțiuni

Conclavul, procesul prin care este ales un nou Papă, este guvernat de o serie de reguli stricte și bine stabilite, menite să asigure confidențialitatea absolută, libertatea de vot și integritatea morală a alegerii. Aceste reguli sunt prevăzute în documentul Universi Dominici Gregis, emis de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996, și rămân fundamentale în desfășurarea fiecărui conclav.

În primul rând, toți cardinalii electori – adică cei cu vârsta sub 80 de ani – sunt obligați să depună un jurământ solemn de păstrare a secretului. Ei jură că nu vor dezvălui niciodată nimic despre ceea ce s-a spus sau s-a întâmplat în cadrul conclavului, nici pe durata acestuia, nici după încheierea sa. Încălcarea acestui jurământ este considerată extrem de gravă și poate duce chiar la excomunicare latae sententiae – adică automată, fără a mai fi necesară o decizie formală din partea Bisericii.

Toate formele de presiune sau influență externă – fie ele politice, mediatice, financiare sau diplomatice – sunt strict interzise. Biserica dorește ca alegerea Papei să fie un act spiritual, ghidat de conștiință și Duhul Sfânt, nu de interese lumești. Din acest motiv, discuțiile pre-electorale sunt limitate și orice fel de promisiune de vot sau „campanie” este considerată ilegitimă.

Această atmosferă de izolare, solemnitate și confidențialitate este esențială pentru a proteja procesul de orice manipulare și pentru a asigura alegerea unui Papă în mod liber și sincer, în spiritul tradiției Bisericii Catolice.

​În cazul de față, Conclavul va avea loc în Capela Sixtină, între a 15-a și a 20-a zi după moartea lui Francisc, deci, în acest caz, între 6 și 10 mai.

Cazuri speciale și controverse