Cutremurele care au devastat Turcia și Siria în data de 6 februarie au provocat peste 45.000 de morți, iar mulți oameni încă sunt dispăruți. De altfel, un cutremur de 6,4 grade pe scara Richter s-a produs în Turcia, în provicia Hatay, în data de 20 februarie şi a fost simţit şi în Siria, Egipt şi Liban. La scurt timp a urmat o replică de 5,8 grade pe scara Richter.

Numeroși seismologi din diferite țări, inclusiv din Turcia, au declarat că se așteptau de mult timp la o catastrofă în zona respectivă, deoarece existau toate premisele pentru aceasta.

Însă, dacă este într-adevăr așa, mulți oameni din întreaga lume se întreabă acum de ce nimeni nu a avertizat locuitorii orașelor despre apropierea dezastrului și nu a efectuat evacuarea lor.

Identificarea zonelor cu activitate seismică

EU Civil Protection and Humanitarian Aid CC BY-SA 2.0

Plăcile tectonice sunt în continuă mișcare, dar acest proces este foarte lent și imperceptibil pentru oameni. Plăcile sunt întrepătrunse și se întâmplă adesea ca o placă să se ciocnească cu cealaltă. Tensiunea care apare între ele este „eliberată” periodic, astfel încât plăcile se „calmează” din nou – și atunci are loc un cutremur. Acesta are loc întotdeauna de-a lungul unor falii care pot avea zeci de kilometri lungime.

Oamenii de știință (cel puțin în țările dezvoltate) au definit de mult timp limitele plăcilor și au localizat multe falii prin identificarea zonelor cu activitate seismică. Specialiștii pot măsura magnitudinea unui cutremur, în timp ce senzorii GPS plasați în apropierea zonelor active din punct de vedere seismic și fotografiile din satelit realizate înainte și după un cutremur pot determina mișcările din scoarța terestră, prin deplasarea pixelilor comparați.

Cu toate acestea, oamenii de știință încă nu pot prezice cu exactitate când va avea loc un cutremur în zona de pericol. Cele mai puternice cutremure se produc la adâncimi mari (de obicei, la câțiva kilometri sau chiar zeci de kilometri sub pământ), la care mijloacele tehnologice din prezent nu sunt capabile să ajungă, astfel încât nu există nicio modalitate de a observa direct procesul.

Problema este că acumularea de energie nu durează ani, ci decenii sau chiar secole, iar eliberarea de energie este bruscă. Așadar, tot ceea ce poate face știința modernă este să creeze modele ipotetice și să calculeze probabilitatea producerii unui cutremur, în baza structurii zonei și a experienței catastrofelor anterioare, cât și a periodicității cutremurelor.

Alaska Department of Transportation and Public FacilitesCC BY 2.0
Tubbi assumed (based on copyright claims).CC BY-SA 3.0

Este imposibil de spus unde se va produce următorul mare cutremur

Tasnim News AgencyCC BY 4.0
Tasnim News AgencyCC BY 4.0

Cu toate acestea, după ce construiesc un algoritm complex, oamenii de știință trebuie să arate „nodurile” unde este cel mai probabil să se producă cutremure puternice. Întâmplător, locul unde s-au produs teribilele cutremure din Turcia și Siria, în data de 6 februarie, coincide cu unul dintre nodurile periculoase despre care seismologii știau. Din păcate, există multe astfel de noduri și este imposibil de spus unde se va produce următorul mare cutremur.

În plus, experții se pot folosi de studiul datelor unui singur cutremur pentru a avertiza cu privire la posibilul impact al acestuia asupra cutremurelor ulterioare din alte părți. În cazul dezastrului din Turcia și Siria, de exemplu, după ce au studiat imaginile din satelit, oamenii de știință pot determina ce părți ale faliei (în care s-a produs cutremurul) au alunecat și cât de mult. Astfel, se poate simula dacă există un risc iminent de cutremure în alte părți ale unei anumite falii.

Oamenii de știință își pot da seama când un cutremur major este iminent prin observarea schimbărilor din litosferă, atmosferă și ionosferă din imaginile din satelit și prin observarea anomaliilor din câmpurile geofizice. Cu toate acestea, acești „precursori” nu prezic întotdeauna o catastrofă, ci doar indică probabilitatea acesteia.

Prestigiosul US Geological Survey (USGS) spune cât se poate de clar că nu putem prezice cutremurele și că niciun cutremur nu a putut fi până acum detectat precis, cu excepția unui caz cu totul special din China, de acum câteva decenii. În cazul seismului din China, din 1975, autoritățile au decis să evacueze un oraș de un milion de locuitori, mulți scăpând cu viață când cutremurul a lovit, deoarece animalele aveau un comportament ciudat și se produceau replici de mică intensitate.

Așadar, este foarte greu să se prezică ora exactă, locul și magnitudinea unui cutremur.

„Ajutoarele”

James St. JohnCC BY 2.0

În ciuda faptului că oamenii nu pot spune cu exactitate când va avea loc următorul mare cutremur, există ființe care ne pot avertiza când se apropie un dezastru. Acestea sunt animalele. Istoria a văzut multe cazuri în care, cu câteva ore sau chiar zile înainte de un cataclism, animalele au dat semnale pe care oamenii nu le-au luat în considerare. Animalele sunt mult mai sensibile chiar și la cele mai mici vibrații și simt ceea ce noi nu simțim.

De exemplu, înainte de producerea unui cutremur, câinii sunt neliniștiți și de cele mai multe ori urlă și latră excesiv.

 Robert Gramner

De exemplu, conform wikimedia.org, înainte de teribilul cutremuri din Messina (Italia), din 1908, câinii parcă au înnebunit în mai multe orașe și au atacat oamenii cu sălbăticie. Oamenii au început să îi împuște, însă câteva minute mai târziu pământul a început să se cutremure.

Și în zilele noastre au existat multe cazuri în care animalele de companie au fost agitate înainte de un cutremur. De cele mai multe orii câinii urlă și sunt neliniștiți, indicându-le stăpânilor lor în toate felurile că ar trebui să iasă din casă.

Pisicile miaună excesiv înainte de un cutremur și, de asemenea, încep să alerge haotic, dând din coadă neliniștite. Dar, de cele mai multe ori, animăluțele simt cutremurul cu 10-20 de secunde înainte ca acesta să se producă. Așa că stăpânii lor nu au mult timp la dispoziție pentru a reacționa.

Au existat, de asemenea, cazuri de bebeluși care „au prezis” cutremure. Cel mai recent dintre acestea este povestea unui bebeluș de 5 luni din Turcia care și-a trezit părinții în noaptea de 6 februarie, cu un țipăt puternic. Aceștia l-au luat în brațe, dar el nu se liniștea. Datorită copilului, părinții nu dormeau și au reușit să părăsească la timp apartamentul în care locuiau.

Cu toate acestea, în cazul bebelușilor, nu este clar dacă aceștia sunt într-adevăr atât de sensibili la vibrațiile Pământului sau este doar o coincidență.

Există, de asemenea, superstiții populare despre care oamenii care locuiesc în zonele predispuse la cutremur spun că funcționează întotdeauna. Acestea au fost transmise din generație în generație.

Turcii, de exemplu, cred că în vara dinaintea unui dezastru natural este extrem de călduroasă, iar termometrele arată temperaturi mai ridicate decât de obicei.

Iarna dinaintea unui cutremur este caracterizată de ploi neobișnuite. Acestea seamănă cu o ploaie măruntă, dar este de scurtă durată, iar stropii cad vertical. O astfel de ploaie, potrivit locuitorilor din zonă, a fost observată chiar înainte de tragedia din 6 februarie.

Visitor7CC BY-SA 3.0

Citește și: Ce nu trebuie să faci în caz de cutremur: Sfaturi care îți pot salva viața