De ce uităm atât de repede ce visăm atunci când ne trezim?
Ființele umane petrec, în medie, o treime din viață dormind. În acest interval de timp, visează. Cel mai adesea, însă, aceste episoade de vis se pierd în timpul stării de veghe.
Chiar și atunci când ne trezim cu povestea visului încă în memorie, cel mai probabil aceasta se va șterge în câteva minute, odată cu vederea primelor raze de soare.
Așadar, care este motivul pentru care avem tendința de a uita visele atunci când ne trezim?
Tendința de a uita visele la trezire poate fi legată de activitatea hipocampusului, o structură a creierului
bruce mars
Avem tendința de a uita imediat visele, mai ales dacă nu vorbim cu cineva despre ele.
Cu toate acestea, studiile arată că până și persoanele care nu și-au amintit niciun vis de zeci de ani sau din întreaga lor viață o pot face (își pot aminti ce au visat) dacă sunt trezite la momentul potrivit.
Dacă hipocampul (o componentă majoră a creierului) este ultimul care adoarme, este posibil să fie și ultimul care se trezește. Când te trezești, poți avea o amintire a visului, dar dacă hipocampul nu este complet operațional, creierul nu este capabil să stocheze acea amintire.
Deși motivele exacte nu sunt pe deplin cunoscute, se știe că nu toate regiunile creierului intră în somn în același timp. Una dintre ultimele regiuni care intră în adormire este hipocampul, o structură curbată care se află în interiorul fiecărei emisfere cerebrale și care este esențială pentru trecerea informațiilor din memoria pe termen scurt în memoria pe termen lung.
Deși acest lucru ar putea explica de ce amintirile din vis sunt atât de trecătoare, nu înseamnă că hipocampul tău a fost inactiv pe tot parcursul nopții. De fapt, această regiune este destul de activă în timp ce dormim și pare să stocheze și să aibă grijă de amintirile existente pentru a le consolida, în loc să asculte experiențele noi care sosesc.
La trezire, creierul ar putea avea nevoie de cel puțin două minute pentru a-și pune în funcțiune abilitățile de codificare a memoriei. Într-un studiu din 2017, publicat în revista Frontiers in Human Neuroscience, cercetătorii din Franța au monitorizat modelele de somn la 18 persoane care au declarat că își aminteau visele aproape în fiecare zi și la alte 18 persoane care își aminteau rareori visele.
Echipa a constatat că, în comparație cu cei care își amintesc puțin visele, cei care își amintesc foarte mult visele se trezeau mai frecvent în timpul nopții. Aceste treziri în mijlocul nopții au durat în medie două minute pentru cei care își amintesc foarte bine visele, în timp ce trezirile celor care își amintesc puțin visele au durat în medie un minut.
Andrea Piacquadio
Pe de altă parte, dacă nu reușim să înregistrăm bine amintirile în timpul somnului, acest lucru se poate datora și acțiunii a doi neurotransmițători – acetilcolina și noradrenalina – care sunt deosebit de importanți pentru reținerea informațiilor. Atunci când adormim, nivelurile celor doi neurotransmițători scad.
Creșterea acetilcolinei plasează cortexul într-o stare de excitare similară cu starea noastră de veghe, în timp ce scăderea noradrenalinei reduce capacitatea de a ne aminti escapadele noastre mentale nocturne, potrivit unui studiu publicat în Behavioural and Brain Science.
Se întâmplă, de asemenea, ca uneori visele să nu fie memorate. Mintea noastră „rătăcește” tot timpul, dar respingem majoritatea acestor gânduri, considerându-le ca fiind informații neimportante. În cazul viselor ar putea fi același lucru. Pe multe dintre acestea creierul nostru le consideră inutile pentru a le înregistra.
