Decizii de ultim moment care au schimbat cursul istoriei
Istoria se poate schimba într-o clipă. O alegere greșită, o simplă discuție sau o singură lovitură poate modifica pentru totdeauna cursul lumii și viața oamenilor. Uneori, istoria poate fi schimbată complet accidental, observatorii și participanții neavând nicio idee la ce moment au asistat.
Mai frecvent, însă, lumea se schimbă intenționat, prin decizii calculate. Uneori, aceste alegeri sunt luate de liderii mondiali sau de alții care au fost puși în funcție fix pentru a lua astfel de decizii. Alteori, oamenii obișnuiți decid ceea ce consideră că este cel mai bine pentru restul populației.
Într-o situație ideală, în cazul acestor aceste decizii monumentale ar trebui luate în considerare atât argumentele pro, cât și cele contra. Însă, acest lucru nu este întotdeauna posibil. Uneori, alegerile trebuie făcute rapid și astfel suntem nevoiți să suportăm consecințele.
Vă prezentăm mai jos câteva decizii de ultim moment care au schimbat lumea și care ne reamintesc tuturor cât de important este orice cuvând spus și, mai ales, ce generează acesta.
O schimbare de ultim moment a schimbat soarta Titanicului
Scufundarea Titanicului este una dintre cele mai mari tragedii navale din istorie. Nava, descrisă drept „de nescufundat”, a lovit un aisberg în Atlantic și s-a scufundat la scurt timp după aceea. Există mai multe motive care au făcut ca această tragedie să se întâmple, dar – în mare parte -problema a fost generată de decizia de ultim moment de a schimba ofițerii.
Ofițerul secund David Blair a fost scos din echipaj chiar înainte ca nava să plece din port, iar acesta a uitat să predea cheia unui dulap care conținea binoclul pentru supraveghere. Nava plecase înainte să-și dea seama și, așadar, echipajul a trebuit să supravegheze zona fără binoclu. Evident, acest lucru s-a dovedit a fi o greșeală majoră.
Norii au salvat Kokura de un atac nuclear
pingnews.com Public Domain Mark 1.0
Chiar dacă au fost evenimente care au schimbat istoria, bombardamentele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki nu au fost planificate în detaliu. Oficialii din SUA nici măcar nu erau siguri dacă vor folosi bombele nucleare, iar lista lor cu potențialele orașe țintă era mare. Mai exact, locurile țintă vizate nu au fost alese după o analiză amănunțită, deoarece se știa că materialele nucleare vor distruge Japonia.
Planul inițial era ca Kokura să fie lovită imediat după Hiroshima, dar un tânăr din echipaj, pe nume Kermit Beahan, a decis că cerul este mult prea înorat pentru a vedea toată Kokura, așa că Nagasaki a fost opțiunea secundară.
Căderea Zidului Berlinului
Căderea Zidului Berlinului, care a avut loc în 1989, este unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului XX. Se poate spune că acest eveniment s-a petrecut și din întâmplare. Guenter Schabowski, purtător de cuvânt al Biroului Politic al Germaniei de Est, găzduia o conferință de presă despre posibilitățile cetățenilor din Germaniei de Est de a călători dincolo de Zid. Chiar înainte de conferința de presă, Shabowski a primit un bilet de la Politburo, iar pe acel bilet era notat discursul, în care se spunea că le este permisă trecerea graniței est-berlinezilor, dacă au viza legală, dar nu i-au fost date instrucțiuni mai detaliate.
În mod normal, ar fi trebuit să treacă câteva zile până când să fie conceput un nou regulament care să fie, de asemenea, transmis trupelor de grăniceri. Schabowski nu a fost însă informat asupra acestor amănunte și, după citirea sus-numitei note la conferința de presă, atunci când a fost întrebat când va intra în vigoare noile prevederi, el a răspuns: „După câte știu eu, intră în vigoare imediat, chiar acum”.
Acest lucru nu era corect, însă nu mai era nimic de făcut. Zeci de mii de est-berlinezi au auzit în direct declarația lui Schabowski la televiziunea est-germană și au luat cu asalt toate punctele de control, pretinzând să intre neopriți în Berlinul Occidental.
Stanislav Petrov a salvat lumea de la un eventual dezastru nuclear
Puțini sunt cei care știu cine a fost Stanislav Petrov. Dacă nu era el, aproape sigur ar fi izbucnit o luptă nucleară între SUA și Uniunea Sovietică, luptă care ar fi devastat omenirea.
În data de 26 septembrie 1983, Petrov monitoriza sistemele de avertizare ale sovieticilor. Mai mulți senzori s-au declanșat, indicând faptul că SUA au lansat rachete către sovietici, ceea ce însemna că URSS trebuie să riposteze. Simțind că ceva nu este în regulă, Stanislav Petrov a decis să nu le spună imediat superiorilor săi, fiind conștient de repercusiunile îngrozitoare pentru lume dacă ar fi făcut-o.
În cele din urmă, s-a descoperit că senzorii s-au declanțat din greșeală, ceea ce înseamnă că decizia lui Petrov a salvat nu doar țara sa, ci și lumea întreagă.
Cartea Furtuna războiului. O nouă istorie a celui de-al Doilea Război Mondial – de Andrew Roberts – poate fi comandată cu reducere de pe elefant.ro.
