Destinul tragic al lui Nicolae Iorga, cel mai mare istoric al românilor

Nicolae Iorga, cunoscut drept unul dintre cei mai importanți și prolifici oameni de cultură din România, a lăsat o amprentă adâncă în istoria țării. Născut în data de 5 iunie 1871, în Botoșani, Moldova, Iorga a fost un om cu multiple talente și realizări, fiind istoric, filolog, scriitor, dramaturg, politician și profesor.

De-a lungul vieții sale, Nicolae Iorga a avut o activitate ştiinţifică excepţională, fiind autorul a 1003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii, acestea culminând cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile.

Nicolae Iorga a fost exmatriculat din liceu

Cezara Tudosă CC BY-SA 3.0 ro

Părinţii lui Iorga erau Nicu Iorga, un avocat din Botoşani iar mama acestuia Zulnia Iorga. Familia sa nu era bogată şi făcea mai mult parte din clasa de mijloc. Părinții săi proveneau din familii de negustori. Mama sa provenea din familia Arghiropol şi înrudită cu cea a boierilor din familia Miclescu. Iar în familia tatălui său, cel mai bogat era Manolache Iorga, bunicul lui Nicolae Iorga.

Însă din copilărie, Iorga avea o pasiune aparte pentru învățătură și cultură. De mic, a manifestat o dorință arzătoare de a învăța și a obținut o educație solidă în domeniul umanist. La vârsta de şase ani, în 1876, a fost admis la şcoala primară a lui Marghian Folescu din Botoşani şi citea literatură franceză. La vârsta de nouă ani, profesorii îi permiteau, uneori, să le predea colegilor săi istoria României.

În timpul gimnaziului și liceului, Iorga a studiat la Colegiul Laurian din Botoșani. În acea perioadă, pentru a crește veniturile familiei, Nicolae Iorga a început să dea meditații colegilor.

Exmatriculat din liceu, pentru că nu salutase un profesor, Iorga se transferă la Colegiul Național din Iași, fiind admis cu bursă, în 1886. Ulterior, încalcă regulile Colegiului Național din Iaşi și este suspendat temporar. În tot acest timp, a continuat să dea meditații, pentru a își întreține familia cu bani.

Și-a continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universităţii din Iaşi și a absolvit facultatea după numai un an, cu diploma magna cum laude.

Căsătoria cu Maria Tasu

La vârsta de 19 ani, în anul 1890, Nicolae Iorga se căsătorește cu Maria Tasu. Cei doi au avut împreună cinci fete, însă două dintre fetiţe au murit la vârsta de doi ani.

Căsnicia lor a durat 10 ani, iar deplăsările lungi ale lui Iorga în străinătate au afectat fericirea cuplului. De exemplu, în aprilie – iunie 1890, Iorga a studiat În Italia. Apoi, în Franța, la École pratique des hautes études.

În anul 1892, Iorga a plecat în Anglia, tot la studii. Ulterior, a petrecut o perioadă de timp în Italia. În 1893, s-a înscris la programul de doctorat al Universității din Berlin, dar apoi s-a mutat la Universitatea din Leipzig, unde va obţine doctoratul în filosofie.

Revenit în țară, în anul 1894, Nicolae Iorga se mută în București și obține un post de profesor suplinitor.

În octombrie 1895, i s-a oferit un post de profesor titular de istorie universală la Universitatea din București. Astfel, având în vedere că istoricul nu petrecea foarte mult timp cu familia sa și era mai tot timpul plecat la studii, căsnicia sa se sfârșește în anul 1900.

wikipedia.org

După un an, Iorga se căsătorește cu Ecaterina Bogdan (sau Catinca), sora prietenului său, slavistul Ion Bogdan. Cei doi au împreună șapte copii. Ecaterina Bogdan a fost cea care a administrat toate afacerile soţului său.

Ecaterina era o femeie cultivată care studiase Literele la Berlin, vorbea maghiara şi germană şi părea partenera perfectă pentru viaţa pe care Iorga decisese să o dedice studiului.

Se spune că Nicolae Iorga i-a scris Ecaterinei 129 de scrisori pentru a o convinge de iubirea lui. Acesta a continuat să-i scrie soţiei cuvinte de dor şi în timpul celor aproape patru decenii de căsnicie.

Contribuții în domeniul istoriei și literaturii

wikipedia.org

Nicolae Iorga s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie. Împreună cu Alexandru C. Cuza, Iorga a fondat Partidul Naţionalist-Democrat, în anul 1910.

Datorită activităţii sale pentru dezvoltarea culturii româneşti, Iorga a fost ales în anul 1910 membru titular al Academiei Române. Începând cu anul 1919, Iorga devine şi preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice. Din anul 1924, Iorga susține cursuri de vară la Vălenii de Munte, din județul Prahova.

Casa memorială „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, Prahova

Razvan Socol

wikipedia.org

Iorga s-a remarcat prin opera sa vastă în domeniul istoriei și literaturii române. A scris numeroase cărți și articole despre istoria României și a fost fondatorul revistelor „Neamul Românesc”. De asemenea, a militat pentru drepturile culturale și educaționale ale românilor și a promovat valorile naționale și tradițiile țării. A fost un critic vocal al corupției și a luptat pentru modernizarea sistemului de învățământ.

Și-a găsit sfârşitul la marginea unei păduri, batjocorit şi apoi ucis cu bestialitate

wikipedia.org

Tragedia vieții lui Nicolae Iorga a fost moartea sa brutală din 1940. Moartea sa prematură a întrerupt o carieră impresionantă și a fost o pierdere enormă pentru cultura românească. După o viață dedicată culturii și promovării valorilor românești, istoricul şi-a încheiat viaţa la marginea pădurii Strejnic, din judeţul Prahova, fiind împuşcat de nouă ori şi batjocorit, cel mai probabil în noaptea de 27 spre 28 noiembrie.

Conform rapoartelor vremii, cei care i-au luat viața erau simpatizanţi şi membri ai Mişcării Legionare. Numărul ucigaşilor variază între cinci și opt, mărturiile martorilor fiind diferite. Abia în anul 1941, Ion Antonescu a dat ordin ca ucigaşii lui Iorga să fie prinşi şi condamnaţi, fiind arestați numai doi dintre criminali.

Astăzi, Nicolae Iorga este considerat unul dintre cei mai importanți intelectuali din istoria României. Contribuțiile sale în domeniul istoriei, literaturii și politicii au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării culturale și sociale a țării. A rămas în istorie drept cel mai prolific scriitor român. Conform acestuia: „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii“.

Citește și: Viața lui Constantin Brâncuși: Era apreciat de străini, însă românii nu dădeau doi bani pe creațiile sale