Gogea Mitu: Cel mai înalt român și cel mai mare boxer din istoria sportului
Conform Guinness Book, Gogea Mitu rămâne cel mai înalt boxer din toate timpurile, dar și cel mai înalt sportiv român – acesta având 2, 36 metri și cântărind 146 de kilograme.
Înălțimea sa l-a făcut celebru în întreaga lume, fiind supranumit „Goliat din România”, însă destinul său a fost unul tragic.
Presa din întreaga lume îl prezenta drept o viitoare stea în lumea boxului. Chiar și americanii erau uimiți de abilitățile lui Gogea Mitu și așteptau ca acesta să ajungă în SUA. Din păcate, uriaşul din Mârşani nu a mai apucat să trăiască visul american.
Copilăria lui Gogea Mitu
Gogea Mitu, pe numele său adevărat Dumitru Goagă, s-a născut în data de 14 iulie 1914, la Mârşani, în judeţul Dolj, la aproximativ 50 kilometri de Craiova. Mama sa avea numai 16 ani atunci când l-a adus pe lume pe Gogea Mitu, băiatul fiind și cel mai mare frate dintre cei 11 copii ai familiei sărace.
Primele semne ale maladiei numită gigantism, care avea să îi aducă succesul, au apărut în copilărie. La vârsta de 10 ani acesta nu mai încăpea în banca de la școală.
Din cei 11 frați, Gogea Mitu și fratele său Tudorel sufereau de gigantism. Din păcate însă, Tudorel a murit la vârsta de 7 ani, când deja măsura 1,80 metri înălţime.
Înălțimea lui Gogea Mitu era o caracteristică greu de trecut cu vederea. Astfel că, băiatul era căutat fie de doctori care doreau să-l studieze, fie de oameni care doreau să profite de pe urma staturii sale.
Nu este de mirare că în anii 1930, pe când Gogea Mitu avea 17 ani, tânărul uriaș a fost angajat la un circ praghez care dădea spectacole pe malul românesc al Dunării. Având atâtea guri de hrănit, familia lui Gogea Mitu n-a stat pe gânduri la aflarea ofertei primite de băiat.
Numai că această ofertă nu a fost una tocmai avantajoasă pentru Gogea Mitu. Patronul circului era un profitor.
Copilul din Mârşani, care cântărea deja 120 de kilograme, era prizonier într-un cort, prin diverse târguri și bâlciuri bucureștene, dar şi prin capitalele Europei, fiind expus în reprezentaţii, ca o raritate umană. În așa-zisele spectacole, Gogea Mitu îndoia cu palmele sale gigantice bare din metal și drugi din fier.
Oamenii erau uimiți atât de înălțimea sa, cât și de puterea băiatului.
Prestaţiile sale în cadrul circului din Praga l-au adus în atenţia faimosului Circ Globus din Monaco.
Astfel, băiatului i s-a oferit un contract mult mai avantajos din punct de vedere financiar. Din păcate pentru el, rolul lui în spectacole nu se schimbă. Gogea Mitu avea aceleași atribuții.
Gogea Mitu și boxul
wikipedia.org
Public Domain
Viața este întotdeauna surprinzătoare. Așa a fost și pentru uriașul român. În 1934, la un spectacol susținut la Bucureşti, Gogea Mitu este remarcat de către Umberto Lancia, un fost pugilist italian născut și crescut în București.
Sportivul i-a propus lui Gogea Mitu să-i sponsorizeze o carieră în box, iar românul nu a stat pe gânduri. Astfel, uriaşul a făcut primii paşi în lumea boxului.
Umberto Lancia a devenit managerul lui Gogea Mitu, iar uriașul a făcut primele cursuri de box la Paris şi, după ce a dobândit cunoştinţele de bază, a fost aruncat în ring.
Un meci demonstrativ a avut loc în 1935, la Galați, la spectacol participând aproximativ 3.000 de persoane. Umberto Lancia a fost primul adversar al lui Gogea Mitu. Uriașul român a ieșit câștigător.
Primul meci pe care l-a avut în România a fost organizat în București, pe fosta arenă Venus, care era înțesată de spectatori. Oamenii s-au înghesuit să-l vadă pe uriașul boxer. În numai câteva secunde, Gogea Mitu a fost declarat învingător.
Ulterior, românul a avut un turneu prin Italia şi Franţa, în gale de mică anvergură, în care Gogea Mitu şi-a zdrobit toţi adversarii, iar fizicul său atrăgea spectatorii ca un magnet. Pe majoritatea adversarilor i-a învins prin KO.
Gogea Mitu era prezentat în presa străină drept Goliat de România sau Uriaşul din Mârşani și avea un succes enorm.
sport.ro
De asemenea, bărbatul începuse să câștige bani mulți, în felul acesta ajutându-și familia săracă din Mârşani. Românul a încasat sume impresionante pe care le trimitea acasă părinţilor.
Lupta lui Gogea Mitu cu George Godfrey
Managerul său, Umberto Lancia, a pus la cale un meci cu George Godfrey, fost deţinător al titlului mondial în varianta IBU (International Boxing Union). Cu toate că Gogea Mitu nu avea tehnica necesară să îl înfrunte pe supergreul de peste Ocean, Umberto Lancia miza că românul va acumula experiență și, în plus, va face un mare profit.
În iunie 1935, boxerul George Godfrey s-a luptat cu Gogea Mitu la București, iar americanul a ieșit câștigător. Goodfrey a ştiut cum să contracareze diferenţa de gabarit şi l-a învins pe Gogea Mitu, într-o partidă programată pe durata a patru runde.
Chiar dacă a pierdut, Gogea Mitu era apreciat pentru abilitățile sale. Americanii erau uimiți de forța sa și abia așteptau ca acesta să ajungă și în SUA. Din păcate, însă, viața a avut alte planuri cu Gogea Mitu.
Sfârșitul lui Gogea Mitu
Cariera pugilistică a lui Gogea Mitu s-a încheiat brusc și într-un mod tragic.
În 1936, Gogea Mitu s-a îmbolnăvit de pneumonie. Se spune că atunci când se întorcea cu trenul de la Paris la Bucureşti, uriaşul a deschis fereastra pentru că îi era cald şi, din cauza aerului rece, a răcit.
A fost internat la spitalul bucureştean Filantropia, însă medicii nu au mai avut ce să-i facă. Uriașul român a murit în data de 22 iunie, 1936, de pneumonie, agravată de efectele unei tuberculoze din copilărie. Gogea Mitu avea doar 22 de ani și un viitor strălucit în față.
Rudele sale au contestat vehement variantă oficială a morții, susținând că, de fapt, românual ar fi fost otrăvit de persoane invidioase pe succesul său.
Goliat de România a fost înmormântat în satul său natal, Mârşani, de acolo de unde plecase pentru a cuceri lumea. În scurta carieră de boxer, Gogea Mitu a înregistrat 8 victorii, toate prin KO și doar 2 înfrângeri.
La solicitarea Catedrei de Anatomie şi Istorie a Medicinei din cadrul Universităţii de Medicină Craiova, în anul 1980, rămăşiţele uriaşului au fost deshumate pentru scopuri științifice. Acestea au fost expuse o perioadă la Muzeul Institutului Medico Legal din Bucureşti, după care au fost duse la Craiova.
