Olanda este o țară cu foarte puțin relief muntos, iar aproximativ 20% din suprafața sa se află sub nivelul mării.

De asemenea, peste 50% din terenurile sale se află la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării. Cu două treimi din suprafață vulnerabilă la inundații, controlul unor asemenea de catastrofe naturale este o prioritate pentru autoritățile din Amsterdam. Tocmai de aceea, țara utilizează un sistem de terasamente, de diguri și ecluze de-a lungul malului mării și a principalelor râuri, ca debit.

Însă Olanda nu a fost întotdeauna pregătită să țină piept unui dezastru natural. În 1953, o inundaţie cauzată de revărsarea Mării Nordului a ucis 1.835 de persoane și a dus la strămutarea a peste 70.000 de locuitori. Aceasta a provocat pagube în valoare de 1 miliard de guldeni olandezi, însă a determinat autoritățile să găsească o soluție pentru a protea populația în cazul altor calamități.

Astfel au apărut barajele, cunoscute drept Construcţiile Delta sau Construcţiile de Protecţie de la Marea Nordului, barierele care sunt o minune a ingineriei. Mai mult, aceste diguri au fost numite de către Societatea Americană de Inginerie Civilă unele dintre cele “Şapte minuni ale lumii moderne”.

Construcţiile Delta se compun din 13 proiecte ambiţioase menite să protejeze Olanda de inundaţiile din Marea Nordului. Dintre diferitele bariere construite, două ies în evidenţă: una este Maeslantkering, iar cealaltă este Oosterscheldekering.

Maeslantkering este o barieră mobilă pentru valurile mari, care închide Noul Canal Navigabil (Nieuwe Waterweg), un canal care leagă râul Rin de Marea Nordului. Maeslantkering acţionează ca o linie finală de apărare pentru Rotterdam, împotriva creşterii nivelului apei.

Aceasta este una dintre cele mai mari construcţii mobile de pe Terra. Maeslantkering este compus dintr-un set de două uşi batante, aproape la fel de lungi ca Turnul Eiffel, dar care cântăresc de aproximativ patru ori mai mult. Este singura barieră pentru valurile de furtună din lume cu părţi mobile atât de mari. Fiecare poartă are dimensiuni colosale: 237 de metri lungime și 22 de metri înălțime, iar întregul sistem de protecție a costat 660 milioane de euro.

De la inaugurarea sa din anul 1997, Maeslantkering a fost folosită doar o singură dată, în noiembrie 2007. Cu toate acestea, bariera este închisă pentru testarea o dată pe an, de obicei la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, chiar înainte de începerea sezonului ploios.




amusingplanet.com


Citește și: Pasajul du Gois, drumul care dispare sub apă de două ori pe zi