Locul unde oamenii sunt atât de săraci, încât mănâncă turte din noroi pentru a supraviețui
Arată precum clătitele americane (pancakes) sau fursecurile, iar rețeta lor este transmisă din generație în generație. Femeile petrec ore în șir pentru a le prepara, iar copiii par să le adore. Dar aceste așa-zise prăjituri, numite „Bum bum tears”, ne reamintesc faptul că în lume există oameni extrem de săraci, care abia supraviețuiesc de pe o zi pe alta.
„Bum bum tears” nu sunt niște delicatese, ci sunt turte din noroi pe care populația din Haiti le mănâncă pentru a supraviețui. Turtele din noroi nu sunt nici dulci și nici nu conțin minerale, vitamine sau orice altceva care să îi determine pe oameni să le mănânce. Nu au practic nicio valoare nutrițională, cu toate că oamenii locului sunt convinși că pământul folosit conține minerale și vitamine. Pur și simplu, cetățenii le consumă pentru că nu au altceva ce să mănânce.
În Haiti, mai exact în Cité Soleil, sărăcia atinge niște cote la care puțini s-ar fi putut gândit. Într-o țară în care oamenii trăiesc cu un buget de aproximativ un dolar pe zi, fructele, legumele, carnea și alte alimente de bază sunt doar un vis frumos. Neavând suficienți bani pentru a cumpăra mâncare, turtele din noroi rămân un aliment de bază pentru a supraviețui.
Pământul pentru turte este comercializat în piețe
Feed My Starving Children (FMSC) https://www.flickr.com/photos/fmsc/ CC BY 2.0
Deoarece este deja o obișnuință a locului, afacerea cu turte de noroi a început să crească din cauza sărăciei tot mai mari. Pământul este adus de undeva din nordul țări. Un sac cu pământ costă aproximativ 5 dolari – o sumă foarte mare pentru mulți dintre haitieni.
Pământul este amestecat cu sare, margarină sau apă – ocazional și zahăr. Este mixat, i se dă o formă anume, apoi prijitura din noroi este lăsată la soare să se usuce până este gata pentru consum.
Nu vă imaginați că există un loc special amenajat pentru uscarea turtelor. Acestea sunt întinse pur și simplu pe jos, pe terenuri de sport improvizate, printre copiii care se joacă.
Feed My Starving Children (FMSC) https://www.flickr.com/photos/fmsc/ CC BY 2.0
Crossroads Foundation Photos CC BY 2.0
Pe măsură ce disperarea crește, crește și producția de prăjituri din noroi.
Consumul acestor prăjituri cu nămol poate avea efecte negative asupra sănătății, spun experții. În afară de riscul de a dobândi diferite bacterii transmise din sol, oamenii care se bazează pe turtele din noroi pentru supraviețuire riscă, de asemenea, riscul de a suferi de malnutriție.
Rata mortalității din cauza infecțiilor respiratorii, tuberculozei și diareei este crescută în Haiti. Igiena oamenilor este precară, iar alimentele de bază, esențiale pentru o viață sănătoasă, lipsesc cu desăvârșire.
Cum a devenit Haiti atât de instabilă din punct de vedere economic?
Haiti este cea mai săracă țară din emisfera vestică. Multe dintre problemele cu care se confruntă țara acum provin din secolul al XVIII-lea, când Haiti era o colonie franceză care a fost exploatată în principal pentru că oferea sclavi. Țara avea mai multe plantații de zahăr, terenuri deținute de oameni importanți. Și astfel s-au creat două grupuri: grupul celor bogati sau chiar foarte bogați, cei care au făcut bani datorită sclavilor – și grupule celor săraci care nu au mai putut să gesească un echilibru din punct de vedere economic nici până în prezent.
Mai mult decât atât, problemele din Haiti provin din tendințele economice globale de creștere a prețurilor la petrol și alimente. Mai exact, ceea ce face țara deosebit de vulnerabilă este dependența aproape totală de importurile de alimente. Și cum oamenii nu au bani, puțini sunt cei care își permit să cumpere mâncare.
Agricultura internă este un dezastru. Tăierea și arderea pădurilor pentru agricultură și exploatarea cărbunelui a degradat solul.
Mai recent, dezastrele de mediu au devastat Haiti. În 2010, țara a fost zguduită de un cutremur.
Organizațiile de caritate internaționale și multe ONG-uri s-au oferit să acorde ajutor cetățenilor – însă multe dintre ele au ajutat „doar în teorie”. În realitate, s-a realizat foarte puțin.
Orice șansă pe care țara o avea pentru a se restabili după cutremur a fost spulberată, la propriu, în 2016. Uraganul Michael a distrus 90% din casele de pe coastă, iar sute de mii de persoane au suferit răni grave.
Întâi dezastre naturale au făcut ravagii, apoi un focar de holeră a decimat și mai mult țara.
