Martorii lui Iehova: Cine sunt cei care refuză transfuziile și nu sărbătoresc Crăciunul sau Paștele
Într-o lume religioasă pluralistă și din ce în ce mai secularizată, martorii lui Iehova atrag deopotrivă fascinație, controversă și neînțelegeri. Prezenți în peste 240 de țări și teritorii și cu un număr de membri care depășește 8 milioane la nivel global, acest grup religios distinct, fondat la sfârșitul secolului al XIX-lea în Statele Unite, continuă să fie unul dintre cele mai vizibile și active în misiunea sa evanghelică.
În ciuda controversei care le înconjoară practicile și credințele, martorii lui Iehova revendică un angajament neabătut față de interpretarea literară a Bibliei și o fidelitate absolută față de ceea ce consideră a fi voința lui Dumnezeu.
Originile mișcării
wikipedia.org
Mișcarea Martorilor lui Iehova își are rădăcinile în anii 1870, în Pittsburgh, Pennsylvania, conform britannica.com, prin inițiativa lui Charles Taze Russell. Inițial, adepții săi erau cunoscuți sub numele de „Studenții Bibliei”. Russell era profund nemulțumit de doctrinele tradiționale creștine, precum iadul etern sau dogma Trinității, și a început să studieze Biblia împreună cu un grup restrâns.
În 1879, el a lansat publicația „The Watchtower” („Turnul de Veghere”), care a devenit principalul vehicul de difuzare a învățăturilor sale. În 1931, sub conducerea lui Joseph Franklin Rutherford, grupul și-a luat numele oficial de „martorii lui Iehova”, făcând referire la Isaia 43:10: „Voi sunteți martorii Mei, zice Domnul.”
Doctrina distinctivă
Ceea ce diferențiază martorii lui Iehova de alte confesiuni creștine este interpretarea lor riguroasă și literală a Scripturii. Ei nu cred în Sfânta Treime, respingând ideea că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt ar fi trei persoane într-un singur Dumnezeu. În schimb, ei consideră că Iehova (numele pe care îl folosesc pentru Dumnezeu) este singurul Dumnezeu adevărat, iar Iisus Hristos este Fiul Său, creat de Dumnezeu și inferior acestuia.
Martorii lui Iehova mai susțin că doar 144.000 de persoane vor merge în cer, conform interpretării lor din Apocalipsa 7 și 14, în timp ce restul celor fideli vor trăi veșnic pe un Pământ transformat într-un paradis. Ei cred în apropierea Armageddonului – un moment apocaliptic în care sistemul actual de guvernare și religii va fi distrus, iar Împărăția lui Dumnezeu va domni pentru totdeauna. Doar martorii care rămân fideli vor supraviețui acestui eveniment.
Practici și stil de viață
wikimedia.org
Viața unui martor al lui Iehova este marcată de rigurozitate morală, participare activă la misiune și loialitate față de organizație. Una dintre cele mai importante practici este predicarea din ușă în ușă. Aceasta nu este doar o acțiune evanghelică, ci o obligație spirituală. Ei sunt încurajați să participe la această activitate regulat, ca parte a devotamentului lor religios.
Botezul este un alt element esențial al vieții religioase. Nu se practică botezul copiilor, ci doar al adulților sau adolescenților care pot înțelege și accepta învățăturile biblice. Botezul se face prin scufundare completă în apă, simbolizând angajamentul deplin față de Dumnezeu.
Martorii se adună în „Sălile Regatului”, clădiri dedicate închinării și studiului biblic. Întâlnirile sunt regulate, având loc de mai multe ori pe săptămână, și includ studii din publicațiile oficiale, rugăciuni și cântări. În mod notabil, martorii nu serbează Crăciunul, Paștele sau zilele de naștere, considerându-le tradiții păgâne. Singura sărbătoare marcată este „Comemorarea morții lui Hristos”, echivalentă cu Cina cea de Taină, celebrată anual în data de 14 Nisan (conform calendarului evreiesc).
Interdicții și norme morale stricte
Martorii lui Iehova respectă un cod de conduită strict, inspirat din Scripturi. Printre interdicțiile fundamentale se numără refuzul categoric al transfuziilor (de sânge, de plasmă, de trombocite etc.) pe care le consideră o încălcare a legii divine, conform pasajelor din Levitic și Faptele Apostolilor. Această poziție a dus la multiple controverse medicale și juridice, în special în cazurile în care viața pacienților era pusă în pericol.
Ei nu se implică în politică, nu votează și nu participă la parade sau intonarea imnurilor naționale. Credința lor în Împărăția lui Dumnezeu ca singura formă legitimă de guvernare îi determină să rămână neutri față de statele naționale. Această atitudine a condus, în timpul regimurilor totalitare, la persecutarea lor – de exemplu, în Germania nazistă, mii de martori ai lui Iehova au fost închiși sau executați pentru refuzul de a depune jurământ față de Hitler.
În viața personală, martorii lui Iehova condamnă relațiile sexuale în afara căsătoriei, pornografia, consumul de droguri, fumatul și alcoolismul. Cei care încalcă aceste norme pot fi excluși din congregație, o formă de sancțiune care presupune ruperea contactului cu ceilalți membri, inclusiv cu rudele apropiate.
Citește și: Cine sunt mormonii?
Statut juridic și percepție socială
În multe țări, martorii lui Iehova se bucură de statut legal de cult religios, deși uneori sunt percepuți drept o sectă, din cauza practicilor lor izolaționiste și a loialității absolute față de conducerea centrală, cu sediul la Warwick, New York. Ei se apără de această etichetare, argumentând că nu sunt separați de o religie majoră, ci că reprezintă forma pură a creștinismului.
În Franța, de exemplu, martorii lui Iehova au fost timp de decenii catalogați drept culte cu potențial sectar. Totuși, în 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie favorabilă organizației, recunoscându-le dreptul la tratament egal cu celelalte religii în ceea ce privește impozitele. Aceasta a constituit o victorie importantă în lupta pentru recunoaștere instituțională.
Activitatea Martorilor lui Iehova în România a început în 1911, însă un punct oficial de coordonare a fost deschis abia în 1920, la Cluj, în locuința unui membru care și-a pus casa la dispoziția organizației. Clujul a devenit rapid un centru important, iar de aici se superviza nu doar lucrarea din România, ci și din țări vecine precum Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia și Albania. Odată cu extinderea activității, a fost amenajată și o tipografie pentru a produce publicațiile religioase necesare.
În 1930, filiala a fost mutată la București, dar a fost închisă în 1938 de autorități. După o scurtă reluare a activității în 1945, aceasta a fost din nou interzisă în 1949, sub regimul comunist. Cu toate acestea, organizația a continuat să funcționeze clandestin, iar numărul adepților a crescut. După căderea regimului comunist, în data de 2 mai 1998 a fost înființată actuala filială oficială a Martorilor lui Iehova din România, cunoscută sub numele de Betel („Casa lui Dumnezeu”). Aici se desfășoară activități de traducere, producție de materiale audio și coordonarea lucrării de predicare la nivel național.
În România, numărul membrilor organizației, în 2023, era de 39.444 de persoane.
Diferențe față de Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă
Diferențele doctrinare dintre martorii lui Iehova și cele două mari ramuri ale creștinismului tradițional – catolicismul și ortodoxia – sunt semnificative și se regăsesc în aproape toate aspectele credinței. Un prim punct major de divergență este concepția despre Dumnezeu. Martorii lui Iehova resping doctrina Sfintei Treimi, pe care o consideră nebiblică, și susțin că Iehova este singurul Dumnezeu adevărat, iar Iisus Hristos este Fiul Său, o ființă creată, superioară oamenilor, dar inferioară Tatălui. În schimb, atât Biserica Catolică, cât și cea Ortodoxă afirmă că Dumnezeu este o ființă unică în trei persoane – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt –, iar Iisus este Dumnezeu adevărat, de o ființă cu Tatăl.
Un alt aspect care diferențiază profund aceste confesiuni este atitudinea față de sfinți și față de Fecioara Maria. Martorii lui Iehova nu recunosc cultul sfinților și nu acceptă ideea de mijlocire în rugăciune prin alți oameni decât Hristos. Ei nu se roagă Mariei și nu o venerează, considerând astfel de practici ca fiind idolatrie. În contrast, Biserica Catolică și cea Ortodoxă acordă un loc central Maicii Domnului, pe care o numesc Născătoare de Dumnezeu și o consideră mijlocitoare între om și Hristos. De asemenea, în aceste biserici sfinții sunt cinstiți, iar credincioșii se roagă adesea pentru ajutorul și mijlocirea lor.
Practica religioasă diferă, de asemenea, semnificativ. Martorii lui Iehova nu organizează liturghii sau slujbe tradiționale, ci se adună pentru studii biblice și învățături aplicate, cu accent pe simplitate și învățătură. Ei nu folosesc icoane, crucifixe sau alte simboluri sacre. În schimb, atât Biserica Catolică, cât și cea Ortodoxă au o viață liturgică bogată, cu ritualuri, sacramente și simboluri, precum Sfânta Cruce, icoanele sau tămâia. La catolici, Sfânta Liturghie culminează cu Euharistia – considerată prezența reală a lui Hristos în pâine și vin – o doctrină pe care martorii o resping în totalitate.
În privința autorității religioase, martorii lui Iehova sunt conduși de un grup central numit „Corp de Guvernare”, cu sediul în Statele Unite, care ia deciziile doctrinare pentru întreaga organizație la nivel mondial. Nu există o ierarhie preoțească sau lideri sacri în sensul tradițional. În schimb, Biserica Catolică este organizată ierarhic, cu Papa în vârf, considerat urmașul Sfântului Petru și având autoritate supremă în chestiuni de credință. Biserica Ortodoxă nu recunoaște autoritatea papală, dar are propria ierarhie, cu patriarhi, mitropoliți și episcopi, fiecare având o anumită autonomie în conducerea bisericii locale.
Viziunea asupra morții și vieții de apoi este, de asemenea, diferită. Martorii lui Iehova nu cred într-un iad veșnic în care sufletele sunt pedepsite, ci în distrugerea celor răi și în învierea celor drepți pentru a trăi pe un pământ restaurat sub domnia lui Hristos. Ei afirmă că doar 144.000 de oameni vor merge în cer pentru a domni cu Hristos, restul celor mântuiți urmând să trăiască veșnic pe pământ. În schimb, catolicii și ortodocșii cred într-o viață veșnică în rai sau în iad, iar catolicii acceptă și existența purgatoriului – un loc temporar de curățire pentru sufletele care nu sunt încă pregătite să intre în Împărăția lui Dumnezeu.
Un alt aspect important este atitudinea față de medicină și transfuzii (de sânge, de plasmă, de trombocite etc.). Martorii lui Iehova refuză categoric transfuziile, considerând că Biblia interzice consumul de sânge sub orice formă. Această poziție i-a adus adesea în conflict cu sistemele medicale. În schimb, Biserica Catolică și cea Ortodoxă nu impun restricții de acest tip și acceptă tratamentele moderne, inclusiv transfuziile, ca mijloace prin care Dumnezeu poate lucra prin știință.
În ceea ce privește activitatea misionară, martorii lui Iehova se remarcă printr-un angajament intens și constant. Fiecare membru este încurajat să predice din ușă în ușă, să participe la campanii de evanghelizare și să răspândească învățăturile biblice. Deși și în bisericile tradiționale există misiuni și activități pastorale, acestea nu sunt cerute de la fiecare credincios în mod individual și sistematic, cum se întâmplă în rândul martorilor.
Critici și controverse
De-a lungul timpului, martorii lui Iehova au fost subiectul multor critici, unele justificate, altele exagerate. Una dintre cele mai discutate chestiuni este practica excluderii și ostracizării foștilor membri. Mulți foști martori au relatat traume legate de rupturile familiale și de izolarea socială totală după părăsirea congregației. Organizația susține că această măsură este biblică și menită să protejeze „curăția morală” a comunității.
De asemenea, unele voci au acuzat conducerea de control excesiv, folosirea fricii apocaliptice ca instrument de loializare și lipsă de transparență financiară. Cu toate acestea, organizația se bucură de un grad ridicat de încredere printre membrii săi, iar eficiența logistică și capacitatea de mobilizare în cazuri de dezastru sunt deseori lăudate.
Martorii lui Iehova reprezintă un fenomen religios unic, care combină o doctrină riguroasă cu o etică de viață severă și o mobilizare constantă a credincioșilor. În ciuda criticilor și obstacolelor legale, ei continuă să-și desfășoare activitatea cu devotament și disciplină. Pentru unii, sunt un model de consecvență religioasă; pentru alții, un grup izolat cu trăsături sectare. Indiferent de perspectivă, martorii lui Iehova rămân o prezență vizibilă și activă în peisajul spiritual global.