Misterul coşciugelor atârnate pe stânci, ritualul funerar bizar din Asia
Obiceiurile funerare ale lumii occidentale sunt destul de simple. Cel decedat este îngropat în pământ sau incinerat, iar acestea sunt singurele forme acceptate, din punct de vedere legal și social, pentru a-i transporta pe cei dragi la odihna lor eternă. Cu toate acestea, diferite culturi au o atitudine diferită față de moarte, iar unele dintre ritualurile de înmormântare, aproape dispărute astăzi, sunt neobișnuite sau chiar de-a dreptul înspăimântătoare.
Una dintre aceste practici este tradiția ciudată a „coșciugelor atârnate”, un ritual funerar emblematic – pus în practică în Asia de Est și de Sud-Est, cum ar fi China, Filipine și Indonezia.
Cele mai vechi sicrie atârnate datează de trei milenii
Sicriele erau, în trecut, făcute din trunchiuri de copaci scobite și așezate în peșteri săpate pe culmile dealurilor sau pe grinzi orizontale din lemn – prinse pe versanții munților. Multe dintre aceste coșciuge au rezistat testului timpului și pot fi încă văzuți în munții îndepărtați din Asia de Est, așa este cazul în Gongxian, provincia Sichuan, sudul Chinei, unde se află un număr mare de sicrie suspendate.
Se pare că acest obicei a fost specific poporului Bo, un grup etnic chinez considerat a fi pierdut de la începutul anilor 1660, când oamenii au fost masacrați de armata dinastiei Ming.
Peste 40 de sicrie suspendate au fost găsite în munții din Gongxian. Cele mai vechi datează de trei milenii, iar cele mai recente datează din anii 1500. Acestea sunt considerate un patrimoniu cultural valoros, iar arheologii din întreaga lume încearcă să le protejeze și să le refacă. Cu toate acestea, mai multe sicrie au fost distruse.
Semnificația acestui obicei nu a fost înțeleasă pe deplin. Unii istorici cred că poporul Bo dorea ca morții să se odihnească mai aproape de zei. Acest lucru le permitea sufletelor celor morți să se deplaseze pe tărâmuri superioare și să fie mai aproape de spirite.
Conform legendelor locale, se presupune că sufletele oamenilor îngropați în sicriele agățate vor rămâne binecuvântate pentru eternitate.
Există, însă, și o explicație rațională a acestui obicei. Oamenilor le era teamă că trupurile putrezesc mult prea repede în sol sau că riscă să fie consumate de un animal. Prin urmare, suspendarea sicriului de o stâncă a fost considerată o opțiune mult mai sigură. Practic, morții erau în siguranță și de neatins.
Cele mai multe informații despre acest obicei funerar ciudat au fost colectate din Sagada, din Filipine. Bătrânii din acest loc al lumii se numără printre ultimii practicanți ai acestui rar și vechi obicei funerar.
Cartea „De la nuntă la înmormântare – o istorie alternativă a României profunde” – de Dan Silviu Boerescu – poate fi comandată la reducere de pe elefant.ro.
