Natron, „lacul morţii”: Apa sa transformă orice vietate în piatră
Lacul Natron, situat în nordul Tanzaniei, aproape de granița cu Kenya, este unul dintre cele mai neobișnuite și fascinante locuri de pe Pământ. Cu apă roșiatică și o crustă alcalină albă ce acoperă suprafața, lacul pare desprins dintr-o altă lume.
În ciuda condițiilor extreme, acest lac joacă un rol esențial în ecosistemul Africii de Est și este plin de mistere care continuă să atragă cercetători, turiști și fotografi din întreaga lume.
Localizare și caracteristici geografice
wikipedia.org
Lacul Natron este situat în regiunea Arusha din Tanzania, la baza Muntelui Ol Doinyo Lengai, un vulcan activ considerat sacru de triburile masai. Este un lac sărat, cu o lungime de aproximativ 57 km și o lățime de 22 km, având o adâncime maximă de doar câțiva metri.
Lacul este alimentat de izvoare minerale bogate în carbonat de sodiu și de râul Ewaso Ng’iro, care curge din Kenya. În condiții normale, lacurile sărate nu sunt neobișnuite, însă ceea ce face lacul Natron unic sunt compoziția sa chimică extrem de alcalină și culoarea sa intensă.
Apa lacul Natron are culoarea roșie intensă datorită concentrațiilor ridicate de săruri și, în plus, datorită prezenței unor microorganisme extremofile, cum ar fi algele halofile din genul Dunaliella. Aceste alge produc pigmenți carotenoizi care conferă apei nuanțe de la portocaliu la roșu, mai ales în zonele unde concentrația de sare este cea mai mare.
Apa lacului este extrem de alcalină, cu un pH ce variază între 9 și 10,5. Această alcalinitate este rezultatul mineralelor vulcanice, în special carbonatul de sodiu, spălate din vulcanul Ol Doinyo Lengai în lac. În trecut, acest carbonat era folosit pentru mumificare în Egiptul antic, o analogie interesantă având în vedere conservarea naturală pe care lacul o poate oferi. De asemenea, temperatura apei atinge 60 de grade Celsius.
Conservarea naturală: Fenomenul „statuilor de piatră”
Lacul Natron a devenit faimos pentru capacitatea sa de a conserva perfect animalele care mor în apele sale. Compoziția chimică a lacului poate calcifia organismele, transformându-le în „statuete din piatră”. Acest fenomen, deși pare macabru, este o ilustrare impresionantă a puterii naturii.
Acest proces nu implică „pietrificarea” instantanee, ci mai degrabă o formă de conservare. Animalele care intră în contact cu apa alcalină pot fi acoperite cu o crustă minerală. Fotografiile realizate de Nick Brandt, care surprind păsări și lilieci calcificați, au adus faima lacului Natron, alimentând mituri și legende despre acest loc misterios.
Specialişti de la Apalachian State University, din Carolina de Nord, au explicat că, odată intrate în apă, substanţele se lipesc de corp şi provoacă o stare de discomfort, o arsură de care animalele încearcă să scape scăldându-se tot în apele lacului. Substanţele adunate se usucă şi transformă animalele în statui prăfuite, dar mobile. De fapt, procesul prin care trec este fenomenul natural cel mai apropiat de mumificarea egipteană.
În ciuda efectelor sale letale, lacul continuă să exercite o atracţie irezistibilă pentru păsări. Se presupune că suprafaţa deosebit de strălucitoare a lacului atrage păsările.
Viața în condiții extreme
CC BY-SA 3.0
În ciuda condițiilor sale aparent ostile, lacul Natron este un habitat esențial pentru unele specii de organisme și păsări. Păsările flamingo (Phoenicopterus minor) folosesc lacul ca loc de cuibărit. Sărurile alcaline ale lacului oferă un mediu sigur, unde prădătorii nu pot ajunge cu ușurință.
Christoph Strässler, CC BY-SA 2.0
- Lacul Natron găzduiește una dintre cele mai mari colonii de flamingo din lume, reprezentând peste 75% din populația globală a acestei specii.
- Algele Dunaliella, care înfloresc în apele lacului, constituie hrana principală a acestor păsări.
Organisme extremofile
- Pe lângă algele halofile, lacul susține viața unor microorganisme care au evoluat pentru a supraviețui în condiții de alcalinitate extremă. Aceste microorganisme reprezintă un interes major pentru cercetătorii din domeniul astrobiologiei, oferind indicii despre posibilitatea existenței vieții în condiții similare pe alte planete.
Există o singură specie de peşte care trăieşte în apele lacului, numită Alcolapia alcalica (o specie de pește din familia Cichlidae, adaptată să supraviețuiască în condițiile dure ale lacului). Peștele se hrănește cu algele extremofile care prosperă în lacul Natron.
Semnificație culturală și spirituală
Pentru triburile masai care locuiesc în apropiere, lacul Natron are o semnificație spirituală profundă. Este considerat un loc sacru, iar vulcanul Ol Doinyo Lengai este văzut ca „Muntele lui Dumnezeu”. Triburile masai au dezvoltat un mod de viață care corespunde cu mediul ostil din jurul lacului, demonstrând o relație strânsă cu natura.
Turismul și fascinația pentru lac
Lacul Natron atrage turiști din întreaga lume, fascinați de peisajele sale selenare și de fauna unică. Turiștii care vizitează lacul pot explora:
- Peisajele spectaculoase: Crustele albe de sare și apele roșii creează un peisaj dramatic, perfect pentru fotografie.
- Coloniile de flamingo: Observarea acestor păsări elegante în habitatul lor natural este o experiență de neuitat.
- Cultura masai: Vizitatorii pot învăța despre tradițiile și stilul de viață al triburilor locale.
Lacul Natron nu este doar o curiozitate naturală, ci și o sursă de inspirație pentru cercetare. Studierea organismelor care supraviețuiesc în condițiile sale extreme oferă indicii despre cum ar putea arăta viața în alte medii ostile, cum ar fi suprafața planetei Marte.
Citește și: Misterele straniului Baikal, cel mai adânc lac de pe planetă