Când auzim de Sahara, mulți dintre noi ne gândim la un pustiu de nisip şi piatră – cu soare arzător. La o lume aproape sterilă, încinsă şi uscată. Însă, în Sahara există totuşi viaţă – câteva animale şi plante miraculos adaptate acestor condiţii extreme, însă există şi oaze în care apa hrăneşte plantaţii, animale şi oameni.

De asemenea, deşertul Sahara, cea mai aridă zonă de pe glob la momentul actual, era acum 10.000 de ani printre cele mai umede. Pentru unii este imposibil să își imagineze acest lucru, însă zona deșertului Sahara a fost acoperită de arbori și de numeroase lacuri.

Vă prezentăm mai jos și alte curiozități despre deșertul Sahara, locul unde anul acesta a nins pentru prima dată, după 37 de ani.

Sahara are o suprafață de 9.400.000 km²

Acest deșert uscat se întinde de la țărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roșie și cuprinde o treime din Africa, fiind de aproximativ 26 de ori mai mare decât suprafața Germaniei.

În timpul dinozaurilor, zona unde este astăzi deșertul Sahara era scăldată de mari râuri şi presărată cu lacuri şi bălţi

Deșertul Sahara nu a fost întotdeauna așa cum este astăzi: a existat o vreme când zona era acoperită de gheţari, apoi a fost inundată parţial de mare. În timpul dinozaurilor, zona era scăldată de mari râuri şi presărată cu lacuri şi bălţi, dar aceste condiţii s-au schimbat când în Europa a luat sfârşit ultima glaciaţiune, iar nordul Africii a devenit arid, mai mult sau mai puţin aşa cum este astăzi.

Deșertul Sahara a fost o imensă întindere înverzită

În urma cu 6.000 de ani, Sahara era o zonă foarte verde, acoperită de arbori, savane și numeroase lacuri. Regiunea, care depășeste ca marime Australia, era și locuită de oameni.

Au fost realizate diferite studii asupra straturile de sedimente prelevate de pe fundul unuia dintre cele mai mari lacuri care mai există în Sahara, Yoa, situat într-o regiune din nordul Ciadului.

Specialiștii au analizat sedimentele, au efectuat teste geochimice și au examinat indicatorii biologici, precum polenul provenind din plante care se găseau peste tot în zonă înainte ca deșertul să se instaleze. Cercetătorii au analizat și rămășițele microorganismelor acvatice.

În trecut, deșertul Sahara adăpostea foarte mulți vânători-culegători

Zona, cunoscută astăzi drept deșertul Sahara adăpostea în urmă cu 10.000 de ani triburi de vânători-culegători. Oamenii din aceste triburi se ocupau în principal cu vânătoarea, dar și cu recoltarea, uscarea şi conservarea plantelor.


Citește și: Cele mai spectaculoase deșerturi din lume


Diversitatea condiţiilor climatice a lăsat amprente importante asupra solului în Sahara

Există un tip de peisaj saharian, numit serir, care este constituit în principal din mari suprafeţe acoperite cu stânci rotunjite, indiciu clar al prezenţei în zonă a unor ape curgătoare care au şlefuit pietrele. Alt tip de peisaj este hammada, numit și deşertul stâncos, format în principal din lave care au erupt la suprafaţa vulcanilor. Mai există şi erg, deşertul nisipos, care reprezintă o zecime din suprafaţa totală a pustiului Sahara.

Deșertul Sahara este de 10 ori mai secetos decât în trecut

Clima în Sahara este tropical-deşertică, iar vântul dominant tot timpul anului este vântul Pasat, un vânt uscat ce aduce ploi rare. Există variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte. Iarna, în timpul nopţii, temperatura scade până la -10 grade, pe când vara atinge în timpul zilei 58 de grade Celsius.

Astfel că, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Arizona, Tucson, în prezent precipitațiile din Sahara sunt foarte scăzute, de 10 ori mai mici decât în „perioada verde” a deșertului, de acum 8.000 – 10.000 de ani.

Furtunile de nisip din acest deșert sunt atât de amenințătore încât oamenii le-au numit „diavoli de praf”

În luna august se înregistrează cele mai multe furtuni de nisip.

Nordul Saharei dispune de numeroase bogății naturale

Petrolul și gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia și Tunisia, iar fierul și fosforitele, din Mauritania și Sahara Occidentală. Alte zăcăminte existente: sare, cărbuni, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan și zinc.

Cel mai înalt vârf din deșșert este Koussi Emi (3415 m) din lanțurile muntoase Tibesti

Munţii din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n’Ajjer şi Tibesti cu vârful Emi Koussi (3415 m), aceștia fiind, de asemenea, gropi (cratere) făcute de meteoriţi, cea mai mare atingând diametrul de 31 km.

Deșertul Sahara are diferite râuri subterane, apa lor ieșind la suprafață de multe ori, formând oaze

Oaza Gaberoun din deșertul Sahara este considerată una dintre cele mai frumoase oaze de pe planetă.

softschools.com


Citește și: A nins în deșertul Sahara, pentru prima dată în 37 de ani