14 lucruri pe care nu le știai despre timp
Conform Nathaniel Hawthorne, „Timpul zboară peste noi, dar își lasă umbra în urmă.”
Timpul i-a fascinat pe oameni dintotdeauna. Mulți au încercat să înțeleagă timpul și să-l analizeze. Cum funcționează timpul nu este încă pe deplin înțeles: este un fenomen fizic sau unul mental? Timpul, oare, se va opri vreodată?
Iată câteva lucruri pe care, poate, nu le știai despre timp – anotimpul veșniciei, așa cum îl numea Emil Cioran.
Timpul trece mai repede cu cât urci mai sus
Trekking Rinjani
CC-BY 2.0
Teoria relativității a lui Einstein spune că timpul trece mai încet cu cât te apropii de pământ, pentru că ești mai aproape de câmpul gravitațional al Pământului. Astfel, pe Muntele Everest – un an este cu aproximativ 15 microsecunde mai scurt decât la suprafața pământului.
Dilatarea timpului este unul dintre cele mai faimoase aspecte ale teoriei lui Einstein, deși majoritatea oamenilor sunt familiarizați doar cu versiunea relativității speciale a acestui fenomen. În acest caz, timpul se mișcă cu viteze diferite, în funcție de cât de repede te miști în raport cu viteza luminii.
De asemenea, timpul exploziei cambriene, acum 542 de milioane de ani, anii aveau o durată de aproximativ 420 de zile.
Timpul „trece mai repede” pe măsură ce îmbătrânești
Danie Franco
Dacă auzi oameni în vârstă spunând că timpul trece atât de repede, au dreptate. Din cauza unui fenomen psihologic numit „efectul ciudat”, timpul pare să treacă mai repede pe măsură ce îmbătrânești, deoarece experiențele devin mai familiare și ies mai puțin în evidență.
Cele mai vechi obiecte de pe Pământ sunt diamante false
Rob Lavinsky
iRocks.com
CC-BY-SA-3.0
CC BY-SA 3.0
Dealurile Jack din Australia sunt sursa celor mai vechi obiecte cunoscute de pe pământ – bucăți de cristal de zirconiu, estimate la o vechime de aproximativ 4,4 miliarde de ani. Urme de material biologic au fost găsite pe unele dintre aceste bucăți și au fost datate cu 4,1 miliarde de ani în urmă, ceea ce înseamnă că viața a apărut pe planetă la scurt timp după formarea Pământului. Deși nu trebuie confundate cu zirconiu cubic, un material total diferit, zirconiul incolor era folosit pentru a înlocui diamantele datorită durității și clarității sale.
Ceasul cu stronțiu este este cel mai precis ceas din lume
Malvestida
Dezvoltat în 2015, ceasul cu stronțiu este cel mai precis ceas din lume.
Ceasul măsoară oscilația atomilor de stronțiu pentru a-și crea „ticăitul” și ar putea deveni într-o zi standardul pentru ora oficială a lumii – Timpul Universal Coordonat (UTC). În prezent, UTC este setat folosind ceasuri atomice care măsoară frecvența de vibrație a elementului cesiu, deși acestea sunt exacte doar în regiunea de o secundă în sute de milioane de ani.
Ceasul cu stronțiu, dezvoltat de fizicienii de la Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) și de la Universitatea din Colorado, măsoară mișcarea atomilor de stronțiu fixați într-o coloană îngustă cu lasere puternice. Toți atomii au o frecvență de vibrație consistentă în mod natural (pentru stronțiu este de aproximativ 430 de trilioane de ori pe secundă) și măsurarea acestor mișcări este folosită pentru a crea „ticăitul” ceasului.
În India este folosit un singur fus orar
Shiv Prasad
În ciuda faptului că are o suprafață de 3.287.590 km2 (fiind a şaptea ţară din lume ca mărime), iar teritoriul său de întinde de la est la vest, India folosește un singur fus orar: Ora standard indiană, UTC+ 5:30. Aceasta înseamnă că răsăritul și apusul soarelui sunt cu două ore mai devreme la granița de est decât la cea de vest, iar în unele zone ora trebuie să fie dată înapoi pentru a beneficia de cât mai multă lumină în timpul zilei.
Timpul lui Planck, cea mai scurtă durată teoretică de timp
quotepark.com
Numit după fizicianul german Max Planck, „Timpul Planck” este cea mai scurtă unitate de timp care a fost teoretizată. Acesta este timpul necesar unui foton în vid pentru a călători 1,616 199 (97) × 10−35 metri.
Durează aproximativ 0,00000000000000000000000000000000000000001 de secunde și, pentru că este atât de scurt, nu poate fi măsurat.
Benjamin Franklin a propus prima dată conceptul de oră de vară
AMAL CR
În 1784, Benjamin Franklin a propus schimbarea orei, pentru ca locuitării să se trezească mai devreme în timpul verii, astfel încât să poată munci ore suplimentare pe câmp și să nu fie nevoiți să irosească lumânările.
Zece ani mai devreme, în Noua Zeelandă, așa-numitul „fondator” al conceptului de „oră de vară”, George Hudson, a propus un astfel de plan.
Prima țară care a adaptat ora de vară a fost Germania
Stefan Widua
Săptămâni mai târziu, Marea Britanie a făcut acest lucru și a introdus „ora de vară”.
Definiția unei secunde
Agê Barros
O secundă nu este ceea ce crezi că este. Din punct de vedere științific, nu este definită ca 1/60 dintr-un minut, ci ca „ durata a 9.192.631.770 de perioade ale radiației corespunzătoare tranziției dintre cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133”.
Pe Mercur, o zi durează doi ani
NASA Goddard Space Flight Center
CC BY 2.0
Mercur se învârte în jurul soarelui foarte repede, dar se rotește în jurul axei sale foarte, foarte încet.
Fiecare zi siderală pe Mercur durează 58,65 zile de pe Pământ. Planetei Mercur îi ia 58,65 zile pentru a se roti o dată în jurul axei sale. O zi pe Mercur pare să dureze doi ani mercurieni (sau 176 de zile de pe Pământ), adică de la răsărit la răsărit.
Lumina călătoreşte cu o viteză de 299.792 de kilometri pe secundă
Jonathan Duran
Pentru că luminii solare îi ia timp să ajungă la noi, tot ceea ce vedem este în trecut. Lumina soarelui pe care o poți vedea pe fereastră are o vechime de 8 minute și 20 de secunde, în condițiile în care lumina se deplasează cu o viteză de 299.792 de kilometri pe secundă. Astfel, lumina de la cea mai apropiată stea a noastră, Proxima Centauri, are o vechime de 4 ani.
Primul calendar roman a fost inventat de către Romulus
Ad Meskens
CC BY-SA 3.0
Se crede că primul calendarul roman a fost inventat de Romulus, primul rege al Romei, în jurul anului 753 î.Hr. și s-a bazat pe fazele lunii. Prima lună din an era martie, iar în total existau doar 10 luni. Șase dintre acele luni au avut 30 de zile, iar patru luni aveau 31 de zile.
Calendarul iulian, care a fost propus de Iulius Caesar, se baza pe rotațiile Pământului în jurul Soarelui. Cezar a introdus și două luni noi în calendar: iulie, care a fost numit după numele său și august, după succesorul său, Augustus.
Luna februarie a avut și 30 de zile
Behnam Norouzi
Luna februarie are în mod normal 28 de zile, iar în an bisect 29, dar de câteva ori în istorie 30 februarie a fost o zi adevărată. Prima a fost în 1700, când Suedia plănuia să treacă de la calendarul iulian la cel gregorian. Al doilea a fost tot în Suedia în 1712, când Suedia a restaurat calendarul iulian și a adăugat două zile bisecte anului.
Mai multe curiozități despre timp găsești în cartea lui Seneca Lucius Annaeus (Despre TIMP) – pe care o poți comanda cu reducere de pe elefant.ro.
