Alphonse Bertillon, detectivul francez care a revoluționat criminologia
Dacă nu ai auzit de Alphonse Bertillon – află că el a fost un detectiv genial. În anul 1879, în timp ce lucra într-o secție de poliție pariziană, Bertillon a conceput o modalitate de a identifica cu mai multă precizie infractorii, fiind primul care a fotografiat o scenă a crimei.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Sherlock Holmes era imaginea detectivului perfect. Însă, ceea ce nu știau mulți era faptul că Holmes era doar „al doilea cel mai bun detectiv din Europa”. Pe primul loc se afla un polițist francez, pe nume Alphonse Bertillon.
Alphonse Bertillon s-a dovedit mult mai perspicace decât Holmes, atunci când era vorba de soluționarea crimelor. Detectivul francez a inventat fotografiile de tip mugshot (fotografiile tip portret, realizate după ce suspectul este arestat), fotografiile realizate la locul crimei și o mare parte din știința criminologică (disciplina care studiază crimele și comportamentul criminal).
Alphonse Bertillon, geniul care a revoluționat criminologia
Primele departamente de poliție finanțate public datează de la începutul secolului al XIX-lea – cu mult înainte ca amprentele digitale să fie folosite și ca analizele ADN să ofere indicii criminalistice pentru soluționarea infracțiunilor. Fără toate acestea, urmărirea suspecților era o sarcină mult mai dificilă atunci când infractorii își schimbau numele, își modificau aspectul și fugeau din zona unde a avut loc infracțiunea.
În anii 1800, poliția a apelat la o nouă tehnică – fotografia – pentru a ține evidența criminalilor. Dar această tehnică nu era chiar o modalitate ușoară de a soluționa un caz, deoarece detectivii erau nevoiți să răsfoiască toate aceste fotografii și să compare caracteristicile fizice ale infractorilor cu cele ale suspecților. Practic, „ei căutau acul în carul cu fân”.
În 1879, poliția din Paris avea dosare cu 80.000 de fotografii ale infractorilor și cinci milioane de fișiere, scrise de mână, cu date penale. Așadar, era nevoie de o modalitate mult mai bună de a organiza aceste informații, dar și de o tehnică nouă pentru identificarea răufăcătorilor.
Cum a ajutat metoda lui Bertillon la identificarea criminalilor
Născut în 1853, la Paris, Alphonse Bertillon a fost fiul statisticistului Louis-Adolphe Bertillon și fratele mai mic al demografului Jacques Bertillon.
După ce a fost exmatriculat din liceul imperial din Versailles, Bertillon a avut numeroase locuri de muncă în Anglia și Franța, înainte de a se înrola în armata franceză, în 1875.
Ieșit din armată și fără prea multe studii, Bertillon a apelat la ajutorul tatălui său pentru găsirea unui loc de muncă. Astfel, acesta este angajat la prefectura poliției din Paris, însă nu avea un rol important: era copist de departament.
Fiind o fire practică, Bertillon era nemulțumit de metodele folosite pentru a identifica numărul tot mai mare de criminali care recidivau. Acest lucru, împreună cu creșterea constantă a ratei de recidivă din Franța (începând cu 1870), a motivat intenția sa de a găsi o soluție pentru a îi identifica mult mai ușor pe răufăcători.
Așadar, în ciuda umilințelor la care era supus de către gardieni și deținuți, în timpul liber – Alphonse Bertillon mergea la faimoasa închisoare La Santé din Paris pentru a pune în practică teoriile sale.
Alphonse Bertillon a apelat la știința măsurătorilor umane. Mai exact, este puțin probabil ca doi criminali să aibă exact aceleași caracteristici fizice. Infractorii puteau să își schimbe numele, dar nu își puteau schimba lungimea degetului mijlociu sau a piciorului stâng.
Astfel, Bertillon ținea cont de 11 măsurători unice, inclusiv circumferința capului, lungimea brațelor, picioarelor și pe cea a degetelor pentru identificarea criminalilor. Odată ce acestea au fost catalogate, poliția a putea identifica mai eficient infractorii care recidivau. Mai mult decât atât, pe lângă toate aceste detalii fizice erau incluse la dosar și fotografiile de tip mugshot.
Din păcate, la început, sefii poliției din Paris nu au fost de acord cu implementarea metodelor lui Bertillon, iar mulți chiar au râs de el. Deși a fost amenințat cu concedierea, Alphonse Bertillon a continuat să lucreze la îmbunătățirea tehnicilor sale de prindere a criminalilor, astfel că în 1883 metoda sa a început să fie, oficial, aplicată.
Pe lângă fotografiile de tip portret, realizate după ce suspectul este arestat sau măsurătorile corporale, Bertillon a dezvoltat o metodă precisă pentru documentarea scenelor de la locul crimei, prin utilizarea fotografiei. El a montat o cameră pe un trepied înalt pentru a înregistra și supraveghea fiecare scenă înainte ca anchetatorii să o investigheze.
Cunoscută sub numele de „fotografie metrică”, Bertillon a folosit și grile pentru a înregistra dimensiunile scenei crimei și obiectele incluse în ea.
Bertillon a creat, de asemenea, multe alte tehnici care au revoluționat criminologia, printre care utilizarea compușilor galvanoplastici pentru a păstra amprentele, balistica și dinamometrul, utilizate pentru a determina gradul de forță utilizat la o spargere.
Citește și: Povestea pariziencei Blanche Monnier: Sechestrată timp de 25 de ani pentru că a iubit un bărbat detestat de mama sa
Declinul metodei Bertillon
Deși metoda Bertillon a adus îmbunătățiri sistemului de identificare a infractorilor – comparativ cu tehnicile folosite anterior, ea era greu de implementat. Cineva trebuia să aibă grijă de calibrarea instrumentelor de măsurare în mod regulat și doar un tehnician instruit putea efectua măsurători precise.
Metoda avea și alte limitări. Nu funcționa în cazul infractorilor minori, deoarece dimensiunea corpului se schimba – pe măsură ce înaintau în vârstă. Același lucru era valabil și pentru suspecții mult prea bătrâni.
Însă, în ciuda tuturor acestor dezavantaje, Bertillon rămâne unul dintre fondatorii științei criminologice.
La începutul secolului al XX-lea, metoda antropometrică a lui Bertillon nu mai era folosită. În schimb, departamentele de poliție au apelat la amprentele digitale. Însă, fotografiile de la locul crimei și cele de tip mugshot încă sunt utilizate.
Citește și: 10 meserii din trecut care nu mai există în prezent
