La sfârșitul secolului al XIX-lea, Jack Spintecătorul cutreiera străzile cețoase din Londra, răspândind frica și creând astfel o legendă a groazei. Dar, în același timp, într-un alt oraș mare, de cealaltă parte a Atlanticului, un ucigaș la fel de viclean omora fără pic de remușcare.

Cu un outfit elegant și o pălărie fedora la modă, care îi completa ținuta, Herman Webster Mudgett – cunoscut și sub numele de dr. H. H. Holmes, a construit un castel al ororilor în Englewood, Illinois, la sud de Chicago. Farmecul său aparte era bine cunoscut, iar reputația sa părea să fie una bună pentru acea perioadă. Însă, toate aceste lucruri erau doar o cortină care ascundea adevărata față a lui Herman Webster Mudgett.

Primul criminal în serie cunoscut din Statele Unite ale Americii, Herman Webster Mudgett a rămas în istorie nu numai pentru crimele sale, ci și pentru legendarul său „hotel al crimei”, locul labirintic în care au fost ucise peste 200 de persoane. 

Herman Webster Mudgett fura cadavre din laboratorul facultății

wikipedia.org

wikipedia.org

Născut în Gilmantown, New Hampshire la 16 mai 1860, Herman Webster Mudgett a dat dovadă de o inteligență peste medie. După absolvirea liceului, Herman s-a căsătorit cu Clara Loveringat și a început cursurile Facultății de Medicină din cadrul Universității Michigan.

Aici, Herman fura cadavrele din laboratorul facultății, le desfigura, iar mai apoi susținea că oamenii muriseră în accidente. De ce făcea acest lucru? Ei bine, pentru a încasa polițele de asigurare, pe care le întocmea el – în numele celor decedați. În ciuda afacerilor sale murdare, Herman a reușit să termine facultatea.

Căsnicia sa nu era așa cum își dorea, astfel că – în cele din urmă – a trimis-o pe Clara înapoi în New Hampshire, iar el a continuat seria de escrocherii.

După plecarea soției sale și a fiului lor (Robert), Herman s-a mutat în New York. Însă, la scurt timp după mutarea sa, au început să apară zvonuri că ar fi fost văzut cu un copil care, ulterior, a fost dat dispărut.

Pentru a nu intra în bucluc, Herman Webster Mudgett fuge în Philadelphia și începe să lucreze într-o farmacie. Însă, apar problemele și aici, fiind astfel nevoit să se mute, după ce un băiat – tratat cu medicamentele preparate de el – moare.

Astfel, își schimbă numele în H. H. Holmes (Henry Howard Holmes) și își găsește refugiul în Chicago, unde începe să lucreze tot într-o farmacie.

Descurcăreț din fire, dar și șarmant, H. H. Holmes reușește să cumpere farmacia în care lucra, însă cu o condiție impusă de doamna Holton (proprietara): să o lase pe aceasta să locuiască la etajul clădirii. Holmes a acceptat, numai că nu a reușit să plătească toți banii pentru proprietatea cumpărată și din acest motiv doamna Holton îl dă în judecată. Numai că, la scurt timp după acest incident, doamna Holton dispare. Vecinii săi au început să devină suspicioși, însă Holmes a susținut că femeia a plecat la rudele sale din California.

H. H. Holmes și căsătoria sa cu Myrta Z. Belknap

Spre dezamăgirea femeilor care frecventau farmacia de dragul lui Holmes, bărbatul se căsătorește cu Myrta Z. Belknap – o femeie pe care a cunoscut-o într-o călătorie de afaceri din Minneapolis. Myrta habar nu avea că mariajul ei nu era legal și că Holmes mai avea o soție.

Doar că nici această căsnicie nu a fost una reușită și, în cele din urmă, Myrta îl părăsește pe soțul său, însărcinată fiind. Femei s-a mutat împreună cu părinții ei, a născut o fetiță, iar Holmes a sprijinit-o material.

Hotelul morții cu 100 de camere

wikimedia.org

După plecarea soției sale Myrta, în anul 1887, Herman Webster Mudgett cumpără terenul din fața farmaciei sale și începe construcția unei clădiri cu trei etaje, despre care a spus că va fi folosită pentru apartamente și magazine.

Structura, proiectată de Holmes, avea un design urât și era de mari dimensiuni (avea 100 de camere). Însă, acest lucru nu era atât de neobișnuit în oraș, dat fiind faptul că Chicago era în plină expansiune, iar clădiri mari se construiau la tot pasul.

Herman Webster Mudgett a supravegheat cu atenție construcția, iar niciun muncitor nu lucra la el mai mult de o săptămână, asigurându-se în acest fel că nimeni nu cunoaște structura exactă a clădirii. Finalizată în mai 1890, clădirea (numită și Castelul crimei) avea la primul etaj magazine exclusiviste, iar etajele superioare și subsolul păreau să fie învăluite în mister.

The World’s Fair Hotel  era un adevărat labirint, cu zeci de camere fără ferestre, uși false care se deschideau spre ziduri solide și scări care nu duceau nicăieri. În clădire erau holuri și dulapuri secrete care făceau legătura între dormitoare. Izolate fonic și cu uși care nu puteau fi blocate decât din exterior, aceste „camere pentru oaspeți” erau prevăzute cu conducte de gaz, atașate la un panou de control care se afla în dormitorul lui Holmes.

Mai mult decât atât, în acest hotel al groazei exista și un sistem cu tobogane imense care duceau direct la subsol, unde Holmes avea un rezervor cu acid, unul cu var, o masă de disecare și un crematoriu.

În 1893, la doar câteva străzi de hotelul groazei a fost organizat Târgul Mondial din Chicago, iar mulți dintrei cei care au participat au închiriat camere în clădirea lui Holmes. Nimeni nu știe exact numărul total al celor care s-au cazat în hotelul său, însă aproximativ 50 dintre aceștia au fost dați dispăruți ulterior.

Una dintre victimele lui H. H. Holmes a fost Julia Connor (soția unuia dintre angajații bărbatului). Julia și Holmes aveau o aventură, iar în momentul în care soțul său a aflat de acest lucru, acesta a părăsit-o, lăsându-o să locuiască împreună cu fiica lor în hotel.

Numai că, după un timp, Julia Connor rămâne însărcinată cu Holmes, iar bărbatul – încercând să îi provoace un avort, o omoară – administrându-i o doză de cloroform. Ulterior, Holmes o ucide și pe fiica Juliei și îl plătește pe unul dintre angajații săi să se ocupe de cele două cadavre.

Faptele lui H. H. Holmes (Herman Webster Mudgett) ies la iveală

wikipedia.org

Holmes și-a continuat escrocheriile până în 1894, când este arestat la Boston pentru fraudă cu asigurări de viață (mai exact pentru înscenarea morții unui angajat și apoi uciderea sa). Însă, detectivii încep să facă investigații și la hotelul din Chicago și astfel descoperă ce era mai exact acel loc: un hotel al morții.

După ce își omora victimele, Holmes le diseca, le curăța și vindea apoi organele sau scheletele către instituții medicale sau pe piața neagră.

Deși s-a lăudat cu săvârșirea a cel puțin 27 de crime, Holmes a avut trei mărturisiri diferite în timp ce era închis – iar numărul victimelor era întotdeauna altul. Însă, se estimează că peste 200 de persoane au fost ucise de acesta.

Cu toate că era un bărbat șarmant, farmecul său nu a fost suficient pentru jurații care l-au condamnat la moarte prin spânzurare. În 1896, H. H. Holmes moare, iar dorința sa a fost ca sicriul să-i fie învelit în ciment, pentru ca hoții de cadavre să nu îi fure trupul.


Citește și: Vesna Vulovic, femeia care a supravieţuit unei căderi de la o altitudine de 10.000 de metri fără parașută