Care este cea mai vândută carte din toate timpurile?
Biblia cea mai vândută și citită carte din istorie, Guiness World Records estimând încă din 1995 că în jur de 5 miliarde de exemplare au fost vândute și distribuite de-a lungul timpului. E drept că s-a bucurat și de un avans considerabil: când Johannes Gutenberg a creat faimoasa sa presă tipografică în secolul XV, Biblia a fost, bineînțeles, cartea aleasă pentru distribuție în masă.
Ce este Biblia?
Biblia este cartea care conține scrierile sacre pe care religiile iudaică (parțial) și creștină le consideră ca fiind dictate de Dumnezeu omenirii și pe care le consideră ghidul spiritual și moral al credinței lor.
Ea este, mai degrabă decât o carte, o colecție de cărți, scrise în momente diferite și care tratează relația străveche dintre Dumnezeu și umanitate, așa cum au înțeles-o popoarele ebraice antice și, mai târziu, creștinii.
תנ”ך : עם ניקוד וטעמים, מסורה קטנה וגדולה.
În linii mari, Biblia relatează lunga succesiune a vechilor profeți de la crearea lumii și a ființelor umane (Geneza) până la venirea și răstignirea lui Mesia, și include diverse relatări și diferite întâmplări istorice, precum și predicții despre sfârșitul lumii (Apocalipsa). Biblia cuprinde aproximativ 1740 de pagini, scrise în versete, fără a pune la socoteală anexele, și este împărțită în două părți principale: Vechiul Testament (VT) și Noul Testament (NT).
Numele cărții, „Biblia”, provine din cuvântul grecesc biblion, care se poate traduce prin „cărți” sau „suluri de papirus”, și se presupune că acest nume provine de la vechiul oraș fenician Byblos, unde în antichitate funcționa o importantă piață de papirus.
CC BY-SA 2.0
Această expresie a trecut din limba greacă la popoarele evreiești elenizate (colonizate de Grecia) cu mult înainte de nașterea lui Iisus din Nazaret, care au ajuns să se refere la propriile lor texte sacre (Tanakh sau Vechiul Testament) cu acest nume. Mult mai târziu, numele va ajunge în latină „Biblia Sacra” („Cărți sfinte”).
Importanța istorică a Bibliei este unică, nu numai pentru că a fost și este textul sacru al creștinismului, cea mai influentă religie din Occident și una dintre cele mai populare din lume, ci și pentru că a fost cea mai larg reprodusă și distribuită lucrare din istorie: se estimează că au fost produse cel puțin cinci miliarde de Biblii în diferitele sale versiuni, majoritatea în ultimele decenii ale secolului XX și la începutul secolului XXI. De fapt, Biblia a fost prima carte care a ieșit de sub tiparul lui Gutenberg în secolul al XV-lea.
Prin urmare, Biblia este obiectul de studiu nu numai al adepților religioși, ci și al specialiștilor în istorie, teologie, literatură, mitologie și cultură în general. Există chiar și discipline dedicate în mod oficial Bibliei, cum ar fi arheologia biblică, critica biblică și diferite tipuri de studii academice care încearcă să deslușească numeroasele referințe și semnificații prezente în textele sale.
Care este originea sa?
Biblia a început să fie scrisă în antichitate, la o dată nedeterminată, dar estimată în jurul anului 900 î.Hr. Inițial a fost un compendiu de texte diferite, la care s-au adăugat scrieri ulterioare și care au acoperit diferite limbi: ebraică, aramaică și, mai târziu, greacă.
Cele mai vechi dintre aceste texte (cele care alcătuiesc Vechiul Testament creștin) au fost compilate în Tanakh-ul ebraic și în Septuaginta, în timp ce Noul Testament a fost compus între anii 50 și 100 d.Hr. și adăugat ulterior la compendiu pentru a forma canonul biblic creștin în vigoare astăzi. Acest lucru a avut loc în 382 la Sinodul de la Roma, apoi a fost confirmat în 393 la Conciliul de la Hipona și ratificat la Conciliile III și IV de la Cartagina în 397 și, respectiv, 419.
Cu toate acestea, există discrepanțe notabile între ceea ce este recunoscut ca fiind canonul biblic de bisericile catolică, ortodoxă și protestantă. Acest lucru se datorează faptului că la cel de-al IV-lea Conciliu de la Trento, în 1546, au fost făcute modificări care sunt recunoscute și acceptate doar de Biserica Catolică.
Părțile Bibliei
Biblia este alcătuită din două mari secțiuni: Vechiul Testament și Noul Testament.
Vechiul Testament
Vechiul Testament prezintă povestea fondatoare a poporului evreu și cosmogonia (crearea lumii), punând accentul pe diferiții profeți divini care au condus poporul ales al lui Dumnezeu, Israel, către Țara Făgăduinței. Textele din Vechiul Testament fost scrise în cea mai mare parte în ebraică (unele în aramaică sau greacă veche) și, în funcție de canonul religios, pot conține un număr diferit de cărți: 24 (în Tanakh), 39 (în Biblia protestantă), 46 (în Biblia catolică) sau 51 (în Biblia ortodoxă).
Noul Testament
Valabilă doar pentru creștinism, ea relatează viața, faptele, miracolele, răstignirea, moartea și învierea lui Iisus din Nazaret, înțeles ca fiind Mesia anunțat de profeții evrei din antichitate. De asemenea, ea relatează faptele apostolilor săi și ale creștinismului incipient din secolul I d.Hr. și transcrie scrieri considerate valabile decanonul biblic (altele, însă, sunt considerate apocrife, adică false, și nu sunt incluse de obicei în Biblia creștină).
Traducerile Bibliei
wikipedia.org
Scrierea și numeroasele traduceri ale Bibliei fac obiectul unor cercetări ale specialiștilor. Mai ales pentru că nu este o singură lucrare, ci o colecție de texte ale unor autori diferiți, scrise în limbi diferite și în momente diferite ale istoriei. De exemplu, Noul Testament se referă adesea la diferite pasaje din Vechiul Testament, dar, deoarece acestea sunt separate de un interval de multe secole, aceste trimiteri au fost făcute la traduceri vechi ale textelor originale ebraice.
Această situație ridică, de asemenea, o dezbatere importantă cu privire la originalitatea textului biblic și a diferitelor versiuni existente. Pe de o parte, există cei care susțin că întregul său conținut său s-a păstrat neschimbat de-a lungul istoriei, în timp ce, pe de altă parte, există cercetători care înțeleg că este o lucrare alcătuită din texte diferite, cu transcrieri, traduceri și discrepanțe rezultate din lunga sa istorie de aproape 3.000 de ani.
Descoperirile contemporane și comparațiile între diferitele versiuni au pus în lumină istoria complexă a acestei cărți, a cărei soartă a fost, de altfel, determinată în mare măsură de însăși Biserica Catolică și de grupurile creștine rivale.
Există cel puțin 450 de traduceri integrale ale Bibliei în diferite limbi și mai mult de 2000 de traduceri parțiale.
