Ce legătură au iepurașii și ouăle cu Paștele?
Paștele este o sărbătoare creștină de origine evreiască, iar simbolurile sale moderne – iepurii și ouăle – sunt asociate cu păgânismul.
În plus, cu ocazia acestei sărbători, în mai multe țări se pregătesc dulciuri speciale.
Dacă analizăm această sărbătoare, putem observa că are rădăcini în multe tradiții diferite. Pe de o parte, sărbătoarea în sine și numele ei provin de la o sărbătoare evreiască numită Pesach, care a fost celebrată în timpul Regatului Israel cel puțin din primul mileniu î.Hr. și care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise, fapt povestit în Exodul biblic. Pesach era sărbătorit în luna Nisan, prima lună a calendarului ebraic, care coincide cu începutul primăverii.
Paștele creștin a prins contur în timpul primului Conciliu de la Niceea, care a avut loc în anul 325 d.Hr. Printre altele, cu această ocazie a fost separat de tradiția ebraică, iar data sa a fost stabilită ca fiind prima duminică după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară.
Odată cu convertirea Imperiului Roman la creștinism, Paștele s-a îmbinat cu alte sărbători și simboluri ale primăverii în tot Imperiul. În special, o zeiță germanică numită Ostara (Êostre în limba protogermanică) pare să fie responsabilă pentru faptul că a dat Paștelui unul dintre simbolurile sale moderne: iepurele – acest animal simboliza fertilitatea datorită capacității sale mari de reproducere.
Originea iepurașului de Paște și a ouălor colorate
KarstenBergmann
Originea iepurașului de Paște este, însă, mai degrabă una modernă. El a apărut pentru prima dată în teritoriile luterane ale Sfântului Imperiu Roman. Acesta aducea cadouri copiilor cuminți. Aceste cadouri au fost inițial ouă, iar mai târziu dulciuri.
Această tradiție este documentată pentru prima dată la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Întrebarea este: ce legătură au ouăle cu iepurii? Dacă ne uităm după o origine îndepărtată, ouăle sunt, de asemenea, un simbol al fertilității, așa că este posibil ca cele două simboluri să fi fost amestecate. Totuși, există o explicație mai apropiată și mai practică și este legată de Paștele creștin.
Lesekreis
În timpul Postului Mare, perioada care precede Paștele, era interzis consumul de carne, dar și de ouă sau produse lactate. Timp de șase săptămâni, acest lucru a dus la un surplus de ouă pe care găinile le depuneau. Din acest motiv, ouăle erau adunate, fierte pentru a le păstra mai mult timp și marcate cu coloranți naturali, cum ar fi coaja de ceapă, pentru a le diferenția de cele proaspete.
Aceasta este, de asemenea, originea tradiției de decorare a ouălor de Paște, care mai târziu a devenit o formă de artă.
Wolfgang Rottmann
Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paște. Conform uneia dintre ele, Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce si acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.
Dulciurile de Paște
Sosirea conchistadorilor spanioli în America a adus multe alimente noi în Europa, iar unul dintre cele mai de succes a fost ciocolata. Aceasta făcea furori la curtea franceză și aici au apărut ouăle de Paște din ciocolată în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea.
La scurt timp după aceea, la Torino, o femeie văduvă, a avut ideea de a scoate gălbenușul și albușul din ouă și de a le umple cu ciocolată, dând naștere ouălor de Paște pe care le cunoaștem astăzi. Odată cu apariția matrițelor în secolul al XX-lea, această tradiție a evoluat într-o mare varietate de figuri din ciocolată, atingând adesea nivelul de artă.
Pe de altă parte, mai multe țări au propriile lor tradiții culinare. De exemplu, în România este populară pasca de Paște. Obiceiul de Paște de a mânca pască este legat de ritualul pascal evreiesc. Pasca sau azima se referă la un fel de pâine nedospită care e mâncată de evrei în timpul Paștelui evreiesc sau la preparatul special cu brânză, mâncat de creștini de Paște (după tradiția plăcintelor ciobănești).
