Chuck Yeager, primul om care a zburat cu o viteză mai mare decât cea a sunetului
Călătoria cu o viteză supersonică s-ar putea să nu pară mare lucru acum, dar înainte de 1947, părea un țel imposibil de atins.
Prima dată când oamenii au auzit un boom de zbor supersonic a fost în data de 14 octombrie 1947. Nava a fost construită de Bell XS-1 și pilotată de un pilot american de 24 de ani, Chuck Yeager, care a devenit primul om care a pilotat un avion care a depășit o viteză mai mare decât cea a sunetului.
Dar aceasta nu este singura realizare a lui Chuck Yeager. El a avut 64 de misiuni în cel de-Al Doilea Război Mondial, a doborât 13 avioane germane, iar avionul său a fost doborât în Franța, dar a scăpat de prizonierat cu ajutorul Rezistenței Franceze.
Povestea de viață a acestui pilot nu este altceva decât o poveste de aventuri. Iată mai multe detalii despre Chuck Yeager!
Inițial, nu i s-a permis să zboare cu avionul
Născut în 1923 într-o familie de fermieri, Chuck Yeager și-a finalizat școala în Virginia de Vest. La vârsta de 18 ani, s-a alăturat Forțelor Aeriene ale Armatei SUA, dar nu a fost acceptat pentru pregătirea de zbor, din cauza vârstei și a experienței sale educaționale, așa că a devenit mecanic de aeronave la baza George Air Force din Victorville, California.
La mai puțin de trei luni de la înrolarea lui Yeagar, soarta a intervenit și America a fost implicată în Al Doilea Război Mondial. Acest lucru a determinat autoritățile să își schimbe brusc standardele de recrutare. Întrucât Yeager îndeplinea noile criterii, a fost acceptat pentru pregătirea în zbor.
De la începutul antrenamentului, Yeager a dat dovadă că are un talent natural ca pilot. Avea o vedere neobișnuit de bună și era și foarte atent. Vederea lui era atât de clară, încât a împușcat odată un cerb aflat la 550 de metri distanță. Yeager a absolvit în data 10 martie 1943 și a fost promovat ca ofițer de zbor. Inițial, a fost repartizat în grupul de luptători 357 din Tonopah, Nevada.
După finalizarea pregătirii sale, Yeager a fost trimis în Regatul Unit în noiembrie 1943. Acolo, a obținut mai multe victorii, dar în cea de-a opta misiune – din 5 martie 1944, avionul său a fost doborât în Franța.
Din fericire, Yeager a fost ajutat de luptătorii rezistenței franceze și a reușit să scape de naziști.
Chuck Yeager a participat în 64 de misiuni de luptă în cel de-Al Doilea Război Mondial
Falt i det fri (Public domain)
Imediat după ce s-a întors în SUA, Yeager a dorit să meargă în misiuni de luptă, dar cererea sa a fost respinsă din cauza unei politici a armatei care interzicea evaziștilor (în acest caz piloților care au scăpat cu viața din lupte) să zboare din nou peste teritoriul inamic. Așadar, el, împreună cu lt Fred Glover au apelat direct la comandantul suprem, generalul Dwight D. Eisenhower, pentru a obține permisiunea de a pleca din nou în misiuni. Efortul lor a fost unul de succes, iar cei doi au primit permisiunea de a lupta în război.
După ce a fost reintegrat, Yeager a demonstrat abilități excelente de zbor și leadership în luptă. El a fost primul pilot din grupul său care a devenit „as într-o zi”. „As într-o zi” este o denumire dată unui pilot care a doborât cinci sau mai multe avioane inamice într-o singură zi. Yeager a devenit „as într-o zi” în data de 12 octombrie 1944.
Până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, el zburase în 64 de misiuni de luptă. Misiunea sa finală a fost în 15 ianuarie 1945. S-a întors în Statele Unite la începutul lunii februarie.
După întoarcerea sa, Yeager s-a căsătorit cu Glennis Dickhouse în februarie 1945. Când s-a terminat războiul, Yeager a devenit pilot de test și instructor de zbor la Muroc Army Air Field.
Official Navy Page from United States of America Seaman Phylicia A. Sorenson U.S. Navy Public domain
Acolo, a fost ales să testeze un avion secret, experimental, construit de Bell Aircraft Company. Aeronava, X-1, a fost construită pentru a testa zborul supersonic. Yeager a numit avionul „Strălucitorul Glennis” în cinstea soției sale.
A avut coastele rupte la zborul de testare
Cu două zile înainte de data programată a acestui zbor de testare, Yeager a căzut de pe un cal și și-a rupt două coaste. Îngrijorat de faptul că, dacă ar fi fost raportată vătămarea, l-ar face neeligibil pentru misiune, el i-a spus ce a pățit doar soției sale și unui prieten și coleg de proiect, Jack Ridley. Apoi, s-a dus la un medic civil local care l-a examinat.
În ziua zborului, Yeager avea dureri atât de mari încât nu putea nici măcar să închidă trapa aeronavei.
Depășindu-și durerea, Yeager a înregistrat un record mondial în data de 14 octombrie 1947, prin depășirea vitezei sunetului în timp ce zbura cu avionul Bell X-1 Strălucitorul Glennis peste lacul Rogers Dry din deșertul Mojave. Mașinăria pilotată de Yeager era o combinație de avion și rachetă și a avut o viteză fenomenală, depășind 1065 km/h (bariera sunetului la altitudinea de 9.144). Înainte de el, mulți piloți și-au pierdut viața, încercând să depășească bariera sunetului.
Deoarece acesta a fost un experiment secret, succesul acestei misiuni nu a fost anunțat publicului imediat. Știrea a fost făcută publică în iunie 1948, iar Yeager a primit trofeul Mackay și trofeul Collier. În 1954, Chuck Yeager a primit Trofeul Internațional Harmon.
Yeager a fost unul dintre primii piloți americani care au pilotat un MiG-15. În 1952, bărbatul a zburat cu 1.650 mile/h într-un avion – racheta X-1A.
Cartea autobiografică a lui Chuck Yeager poate fi comandată cu reducere de pe libris.ro.
