Deși au existat o mulțime de gangsteri care au ținut prima pagină a ziarelor în anii ’20, Al Capone, mafiotul din Chicago, a ieșit mereu în evidență. În decurs de doar un deceniu, Capone a trecut de la statutul de bătăuș de stradă la cel de „Inamicul public nr. 1” al FBI-ului. Dar și natura bizară a morții lui Al Capone a fost cea care l-a diferențiat și mai mult de colegii săi.

În timp ce era încă un gangster de rang inferior și bodyguard la un bordel, Capone s-a îmbolnăvit de sifilis. El a ales să lase această boală netratată, iar acest fapt i-a cauzat moartea la doar 48 de ani.

Timp de zeci de ani, Al Capone a rămas un simbol pentru faptele sale. Era cunoscut atât pentru costumele sale elegante, cât și pentru că a ordonat crime, precum masacrul de Sfântul Valentin.

Dar ultimele zile ale sale constituie poate cel mai de neuitat capitol din povestea sa. Deși adevărul despre cum a murit Al Capone și ce i-a cauzat moartea este mai puțin cunoscut, rămâne o parte vitală și tulburătoare a poveștii sale legendare.

Cum sifilisul și nebunia au pregătit terenul pentru moartea lui Al Capone

AlCapone mugshotCPD.jpg: en:United States Department of Justice derivative work: Bonnifac (talkimage from [http://www.scienceandsociety.co.uk/results.asp?image=10249836&wwwflag=3&imagepos=3 Science and Society Picture Gallery]: ‘)CC BY-SA 3.0

Al Capone s-a născut în data de 17 ianuarie 1899, în Brooklyn, New York, părinții lui fiind Gabriel și Teresa Raiola.

Aceștia emigraseră din Napoli și au muncit remarcabil de mult pentru fiul lor. La vârsta de 14 ani, Al Capone a lovit un profesor și a fost dat afară din școală.

Ca tânăr infractor în devenire, Capone a făcut tot felul de infracțiuni. De la cămătărie și până la eliminarea concurenței, ambiția a fost cea care l-a propulsat înainte. Dar cel mai mult l-a ajutat slujba sa de bodyguard la unul dintre bordelurile lui „Big Jim” Colosimo.

Înainte de începerea oficială a prohibiției, în 1920, Al Capone își făcuse deja un nume atunci când Johnny Torrio – pe care îl considera un mentor – l-a recrutat să se alăture bandei lui Colosimo din Chicago.

La un moment dat, Colosimo câștiga în jur de 50.000 de dolari pe lună din afacerea sa cu prostituate.

Dornic să încerce ofertele afacerii șefului său, Al Capone a avut relații pasagere cu multe dintre prostituatele care lucrau la bordelul lui Colosimo și, ca urmare, a contractat sifilis. Însă, îi era prea rușine să caute un tratament pentru boala sa. Cu timpul, s-a axat pe alte lucruri și a lăsat boala netratată.

Al Capone s-a concentrat pe parteneriatul cu Torrio pentru a-l ucide pe Colosimo și a prelua afacerea sa. De altfel, fapta a fost comisă în data de 11 mai 1920.

Pe măsură ce imperiul lui Al Capone a crescut de-a lungul deceniului, la fel s-a întâmplat și cu nebunia indusă de sifilis.

Când autoritățile l-au prins în cele din urmă pe Capone pentru evaziune fiscală, în 17 octombrie 1931, acesta a fost condamnat la 11 ani de închisoare, timp în care deficiențele sale cognitive și crizele emoționale s-au agravat.

Recuerdos de Pandora
CC BY-SA 2.0

Al Capone a petrecut aproximativ opt ani în spatele gratiilor, în special la Alcatraz, la deschiderea centrului în 1934. Pe măsură ce neurosifilisul îi afecta capacitățile intelectuale, acesta a eșuat din ce în ce mai mult în a urma ordinele primite în detenție.

Așa că soția lui Capone, Mae, a făcut presiuni pentru ca acesta să fie eliberat. La urma urmei, bărbatul începuse să se îmbrace cu o haină de iarnă și mănuși în celula sa încălzită din închisoare. În februarie 1938, a fost diagnosticat oficial cu sifilis cerebral.

Capone a fost eliberat în data de 16 noiembrie 1939, pe motiv de „bună purtare” și din cauza stării sale medicale. Și-a petrecut restul zilelor în Florida, unde sănătatea sa fizică și mentală s-a deteriorat și mai mult. Ultimele zile dinaintea morții lui Al Capone începuseră în mod oficial.

Cum a murit Al Capone?

Mafiotul a încercat să se interneze la spitalul Johns Hopkins din Baltimore pentru pareză – o inflamație a creierului cauzată de ultimele stadii ale sifilisului. Însă conducerea spitalului Johns Hopkins a refuzat să-l interneze, ceea ce l-a determinat pe Capone să se trateze la Union Memorial.

Deși gangsterul a fost unul dintre primii pacienți din istorie care a fost tratat cu penicilină în 1942, pentru el tratamentul nu a avut rezultate. Capone începuse să aibă halucinații și să sufere de crize similare celor ale epilepticilor.

Cu toate că nu mai reprezenta un pericol, Al Capone încă era monitorizat de FBI.

În ultimele zile dinaintea morții lui Al Capone, comportamentul său a fost unul foarte bizar. Acesta se plimba în pijamale, căutând pe proprietatea sa o așa-zisă comoară îngropată de mult timp și purta conversații cu prieteni decedați. Se bucura nespus de mult de călătoriile la farmacie, deoarece dezvoltase o bucurie copilărească pentru guma Dentyne.

Conform unui raport FBI din 1946 „Al Capone avea atunci mentalitatea unui copil de 12 ani”.

wikipedia.org
Public Domain

În data de 21 ianuarie 1947, a suferit un atac cerebral. Soția sa l-a sunat pe doctorul Phillips la ora 5 dimineața.

I s-au administrat medicamente și, în câteva zile, Al Capone nu a mai avut nicio criză. Paralizia de la nivelul membrelor și a feței a dispărut. Dar, din nefericire, se confrunta concomitent cu o bronhopneumonie.

Aceasta i-a provocat o înrăutățire, deși nu la fel de gravă ca spasmele anterioare.

După ce specialiștii i-au administrat digitalină și coramină în speranța de a vindeca pneumonia și de a încetini evoluția insuficienței cardiace, Capone a început să aibă și momente de luciditate. Unul dintre acestea a fost în data de 24 ianuarie, când și-a asigurat familia că se va face bine.

Numai că, în data de 25 ianuarie, la ora 19.25, Al Capone a murit.

Adevărul despre cauza morții lui Al Capone

Moartea lui Al Capone nu a fost deloc simplă. Sfârșitul său a început, probabil, atunci când s-a îmbolnăvit de sifilis, boală care i-a afectat organele timp de ani de zile. Cu toate acestea, accidentul vascular cerebral a fost cel care a favorizat apariția pneumoniei. Această pneumonie a fost urmată de un stop cardiac fatal pentru Al Capone.

Al Capone ajunsese să aibă capacitatea mentală a unui copil de 12 ani, deoarece sifilisul netratat îi atacase creierul timp de ani de zile.

Accidentul vascular cerebral pe care l-a suferit în 1947 i-a slăbit atât de mult sistemul imunitar, încât acesta nu a putut lupta împotriva pneumoniei. Așa că a suferit un stop cardiac ca urmare a acestui lucru – și a murit.


Citește și: Viaţa secretă a lui Albert Francis Brown, singurul copil al lui Al Capone