De ce creierul „lucrează” mai puțin atunci când percepe limba maternă?
Cum se comportă creierul poligloților atunci când aud limba lor maternă? Acesta se activează mai puțin, semn că limba nativă necesită mai puțină energie cognitivă.
Ce efect are asupra creierului sunetul primei limbi învățate în copilărie? În termeni neștiințifici, am putea spune că este „liniștitor”. Chiar și la persoanele care stăpânesc mai multe limbi, idiomul învățat de timpuriu are o dimensiune atât de familiară încât îi permite creierului un lux de care se bucură foarte rar: odihna.
Analiza cuvintelor din limba maternă necesită mai puține resurse cognitive – este o activitate pe care o putem face aproape automat.
Un cerc restrâns
În ciuda faptului că este un subiect fascinant, există foarte puține studii asupra persoanelor cu abilități lingvistice extrem de avansate – cum ar fi poligloții sau hiperpoligloții, care sunt capabili să vorbească fluent zeci de limbi (da, există și astfel de persoane).
Doar unu la sută din populația lumii se poate lăuda cu aceste „superputeri”, iar recrutarea subiecților pentru un studiu este foarte complicată.
O echipă de cercetători în neuroștiințe de la Massachusetts Institute of Technology a reușit să adune 25 de poligloți, dintre care 16 erau hiperpoligloți (adică stăpâni pe mai mult de 10 limbi, conform criteriilor stabilite în studiu). Printre participanți se afla chiar și o persoană care vorbea peste 50 de limbi diferite.
Exerciții de ascultare
Scopul studiului, publicat în biorXiv și în curs de revizuire, a fost de a înțelege ce se întâmplă în creierul poligloților atunci când aceștia aud unele dintre limbile pe care le cunosc, inclusiv limba lor maternă.
Voluntarii au ascultat mai multe fragmente de 16 secunde din Biblie sau din Alice în Țara Minunilor: unul în limba lor maternă, trei în limbi care le erau familiare și patru în limbi pe care nu le cunoșteau.
Cu toate acestea, printre piesele în limbi necunoscute, au existat câteva în limbi similare cu limba maternă: de exemplu, spaniolă, dacă limba maternă a voluntarului era limba română.
Pentru a măsura activitatea cerebrală, echipa a folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care le permite cercetătorilor să observe volumul de sânge și concentrația de oxigen din creier.
Indiferent de limba ascultată, aceleași zone specializate din lobul frontal și lobul temporal stâng al creierului au fost întotdeauna activate la voluntari.
Acesta este circuitul cerebral pe care îl folosim cu toții (chiar și cei care cunosc doar o singură limbă) pentru a conecta sunetele la semnificația lor.
Se pare că descifrez…
În general, la persoanele implicate în studiu, cu cât o limbă era mai familiară, cu atât mai pronunțat era răspunsul cerebral în aceste zone.
Chiar și limbile necunoscute, dar asemănătoare cu cea maternă, păreau să provoace o activare foarte importantă, ca și cum creierul ar încerca să recunoască, în sunetele percepute, o anumită asonanță cu cuvinte deja cunoscute (știți când încercăm să înțelegem sensul unei conversații în spaniolă?).
Practic, activitatea cerebrală s-a intensificat în special atunci când participanții au auzit limbi necunoscute care erau strâns legate de cele pe care le cunoșteau bine. Acest lucru se întâmplă deoarece zonele creierului lucrează pentru a desluși înțelesurile cuvintelor pe baza asemănărilor dintre limbi.
Mai puțin efort intelectual
Dar când participanții au auzit fragmentul în limba lor maternă, s-a întâmplat ceva ciudat. Activarea creierului în zonele lingvistice a fost relativ scăzută, mai puțin pronunțată decât atunci când au auzit cuvintele în alte limbi cunoscute.
Potrivit autorilor studiului, este ca și cum ar fi nevoie de mai puține resurse cerebrale pentru a procesa limba maternă.
Ca și cum creierul, în acea zonă, poate continua fiind „în rezervă”, pentru că este deja obișnuit cu acea limbă. Dacă ar fi așa, ar putea însemna că, pentru a obține cel puțin o familiaritate apropiată cu alte limbi (pentru a le învăța cât mai bine), ar fi mai bine să le înveți de tânăr, pentru a acumula mai multă experiență. Un fapt, de altfel, deja cunoscut. Este nevoie de mai puțin efort mental pentru a procesa limbile învățate la începutul vieții (în copilărie).
Ben White
Studiile ca acesta sunt atât de rare (din cauza absenței subiecților care să fie implicați) încât rezultatele ar trebui confirmate pe un număr mai mare de persoane. Dar înțelegerea modului în care creierul gestionează limbajul ar avea, de asemenea, implicații terapeutice importante.
De exemplu, ar putea ajuta supraviețuitorii unui accident vascular cerebral să învețe din nou limba maternă.
