Dennis M. Hope, bărbatul care pretinde că este proprietarul Lunii
În 1980, un fost ventriloc și vânzător de mașini pe nume Dennis M. Hope nu avea un loc de muncă, trecea printr-un divorț și abia se descurca de pe o zi pe alta.
Pentru că era într-o situație dificilă, se tot întreba ce putea face pentru a obține bani. Conform declarațiilor sale „într-o zi, în timp ce era la volanul mașinii, și-a îndreptat privirea spre cer și a văzut Luna”. Fiind un om al ideilor trăsnite, acesta s-a gândit: „Asta da proprietate.”
Hope a făcut câteva cercetări în biblioteca unei facultăți și a descoperit Tratatul privind spațiul cosmic, un pact prin care zeci de națiuni, inclusiv Statele Unite, au stabilit legile de bază privind corpurile cerești.
Acest tratat a fost adoptat în octombrie 1967, înainte de prima aselenizare pe Lună, în data de 16 iulie 1969. Atât Statele Unite, cât și Rusia au convenit asupra tratatului în timpul apogeului cursei spațiale. Tratatul privind spațiul cosmic împiedică națiunile să dețină orice parte a spațiului cosmic și le face responsabile pentru orice daune cauzate de obiectele lor spațiale.
Hope a crezut că a văzut o lacună în acest tratat: Conform Tratatului, nicio națiune nu își poate afirma suveranitatea asupra Lunii, dar nu spune în mod clar că indivizii nu o pot face.
Ganapathy Kumar
Astfel, Hope a trimis o cerere la Organizația Națiunilor Unite, revendicând Luna, precum și celelalte planete și sateliți din sistemul solar, și s-a apucat de treabă. În anii care au trecut de atunci, Hope a făcut o avere frumușică din vânzarea de acte de proprietate pentru parcele de teren pe Lună și pe alte corpuri cerești; el estimează că până în prezent a câștigat aproximativ 12 milioane de dolari. De exemplu, întreaga planetă Pluto este vândută cu 250.000 de dolari.
Până în prezent, 5 milioane de oameni au cumpărat o bucată de lună, conform lunarembassy.com, inclusiv celebrități precum Barbara Walters, George Lucas sau Ronald Reagan, conform discovermagazine.com.
În timp ce Tratatul privind spațiul cosmic nu spune nimic în mod specific despre proprietatea privată a Lunii, tot nu permite persoanelor fizice să dețină vreo parte a Lunii. De altfel, atât Japonia, cât și Statele Unite au planuri pentru înfințarea de colonii lunare – iar proprietatea lunară ar putea fi un butoi de pulbere care așteaptă să explodeze.
Dennis M. Hope pretinde că deține luna, însă acest lucru nu este legal
dailystar.co.uk
Pe site-ul său web, Lunar Embassy (Ambasada Lunii), el susține că a cumpărat suprafețele acestor corpuri cerești în 1980 de la biroul local al guvernului SUA pentru registre de revendicări și a trimis Națiunilor Unite o scrisoare în care își declară intențiile. ONU nu i-a răspuns niciodată la scrisoarea sa, așa că el continuă să pretindă că este proprietar al Lunii.
Cu toate că Hope a făcut bani mulți vânzând teren pe lună, proprietatea privată asupra spațiului cosmic este interzisă în temeiul Tratatului privind spațiul cosmic. ONU nu a recunoscut niciodată că Hope este proprietarul lunii.
Luna este o proprietate comună a comunității internaționale, așa că indivizii și statele nu o pot deține. Acest lucru este foarte clar în tratatul ONU, conform discovermagazine.com.
