Istoria culturii Cucuteni-Tripolie, cea mai veche civilizație din Europa
Descoperirea culturilor antice și a artefactelor legate de aceste culturi aduce adesea informații noi și surprinzătoare despre modul în care trăiau strămoșii noștri. De exemplu, unele culturi aveau practici unice.
Una dintre acestea este cultura est-europeană Cucuteni-Tripolie (sau Tripolia), cea mai veche civilizație din Europa, care datează din perioada 5800-3200 î.Hr.
Pentru oamenii de știință, cel mai fascinant mister al acestei civilizații rămâne obiceiul lor de a arde așezările la fiecare 60-80 de ani. Oamenii civilizației Cucuteni construiau o așezare, apoi o distrugeau, se mutau mai departe și construiau o altă așezare, pentru ca apoi să o ia de la capăt câteva decenii mai târziu.
O civilizație incredibil de avansată
CaliniucCC BY-SA 4.0
Oamenii acestei culturi au locuit în Europa de Est, ocupând teritorii destul de întinse, care acopereau zonele Moldovei, Ucrainei și României de astăzi. Aceștia au construit așezări nu foarte mari, însă dens populate, care erau situate la o distanță de doi sau trei kilometri una de alta.
Arta ceramică a acestei culturi este considerată a fi una dintre cele mai valoroase din Europa. Ceramica din cultura Cucuteni era de înaltă calitate. Culorile predominante pe obiectele ceramice sunt roșul, albul și negrul, iar simbolurile reprezentate sunt geometrice, zoomorfe și antropomorfe.
wikipedia.org CC BY-SA 3.0
Primele descoperiri asociate cu această cultură au fost făcute relativ recent, abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Civilizația se numește Cucuteni în România și Tripolie în Ucraina.
Denumirile sunt legate de locurile unde au fost descoperite pentru prima dată artefactele. Este vorba despre satul Cucuteni (din apropierea Iașiului) din România. Artefactele civilizației au fost descoperite întâmplător, pentru prima dată, în anul 1884.
Câțiva muncitori extrăgeau piatră din dealul numit Cetăţuia şi au găsit fragmente de ceramică pictată şi statui din lut. Întâmplător prin zonă se afla şi Theodor Burada, un reputat folclorist. Acesta a fost anunţat de această descoperire, a reuşit să convingă autorităţile să oprească lucrările la carieră şi mai apoi a venit însoţit de mai mulţi oameni de ştiinţă. În total au fost descoperite peste 180 de situri cucuteniene numai pe teritoriul României, cu cea mai mare densitate în nordul Moldovei.
În Ucraina, este vorba despre satul Trypillia din regiunea Kiev. Acolo, Vikenty Hvoyka a descoperit o așezare extinsă a acestor oameni străvechi din perioada neolitică. Anii au trecut și s-a aflat că aceste descoperiri sunt legate între ele. Mai mult, ele reprezintă una și aceeași civilizație.
Cea mai importantă cultură neolitică din Europa
Oamenii de știință consideră că această civilizație este una dintre cele mai impresionante civilizații neolitice din Europa. În unele privințe, a depășit chiar și faimoasele orașe timpurii din Mesopotamia.
Săpăturile din așezările de la Cucuteni și Tripolie au arătat că oamenii acestei civilizații au înființat proto-oraşe, centre de putere zonale de care depindeau alte aşezări de mai mici dimensiuni. Oamenii care au creat cultura Cucuteni erau agricultori, păstori, meşteşugari.
CC BY 3.0
CristianChiritaCC BY-SA 3.0
CristianChiritaCC BY-SA 3.0
CC BY-SA 3.0
CC BY-SA 4.0
Datele arheologice arată că cei din această cultură produceau obiecte din ceramică, statuete, diverse obiecte de uz zilnic și bijuterii. Această civilizație avea cuptoare uriașe, pe care le decorau cu modele colorate. Calitatea ceramicii lor nu poate fi supraestimată.
Stilul de viață al oamenilor din civilizația Cucuteni-Tripolie
În ciuda descoperirii târzii a acestei culturi, istoricii au reușit să pună cap la cap indiciile rămase. Principiul de bază al acestei societăți antice era matriarhatul. Femeia era capul familiei.
Femeile făceau cea mai mare parte din munca agricolă, țesutul și olăritul.
Treaba bărbaților era să confecționeze unelte de lucru, să vâneze și să aibă grijă de animale. La vânătoare, foloseau arcuri și săgeți, bâte și sulițe. A fost dezvoltată utilizarea capcanelor și a ambuscadelor organizate cu pricepere. Structura religioasă presupunea venerarea Marii Zeițe-Mamă. Acest lucru este evidențiat de numeroasele statuete rituale feminine descoperite.
Cerealele au stat la baza alimentației culturii Cucuteni-Tripolie. Acestea erau grâu, mei, secară și orz. De asemenea, se cultivau legume, fructe și leguminoase. La acestea se adăugau produsele animaliere și carnea provenită din vânătoare și pescuit. Animalele constau în porci, oi și capre.
De ce și-au ars în mod regulat așezările?
wikipedia.org
Istoricii au descoperit un ritual destul de ciudat și unic în cultura Cucuteni-Tripolie. Acești oameni își ardeau în mod constant așezările după o anumită perioadă de timp. Multă vreme s-a crezut că acesta era rezultatul unor raiduri inamice.
Apoi, arheologii au descoperit că oamenii o făceau în mod deliberat. Această practică misterioasă a ridicat multe întrebări cu privire la motivul pentru care această cultură a făcut un astfel de efort pentru a-și întemeia așezările doar pentru a le arde mai târziu.
Conform unei teorii, aceasta a fost o practică bazată pe principii religioase. Era şi un ritual. Oamenii purificau locul şi se mutau într-o altă zonă, unde luau totul de la început: construiau case, fortificaţii, temple etc.
CristianChirita, CC BY-SA 3.0
Acum, știința se confruntă cu sarcina de a afla exact de ce a fost făcut acest lucru. Există mai multe ipoteze până în prezent. Acestea includ versiuni care variază de la invazia termitelor până la incinerarea morților.
Ceea ce este clar este că o astfel de relocare regulată a unei întregi comunități ar fi necesitat o societate organizată în mod ideal. De fapt, așa a fost.
Pentru a-și construi așezările, oamenii civilizației Cucuteni-Tripolie au folosit lemn și lut. Ei tăiau copacii cu topoare din piatră și din cupru, pentru a construi case.
Locuințele erau proiectate meticulos, fiind avansate pentru acea perioadă. Având în vedere acest lucru, este și mai de neînțeles de ce le-au incendiat la fiecare 60-80 de ani, pentru a o lua de la capăt. Oamenii de știință au descoperit rămășițe umane și animale, ustensile și unelte în așezările incendiate.
Cea mai răspândită teorie de astăzi este aceea că oamenii ardeau morții împreună cu toate bunurile lor. În loc să creeze un mormânt în care defunctul să poată fi îngropat cu obiecte importante, casa în care a trăit defunctul devenea mormântul său.
Unii istorici cred că fiecare structură era văzută ca fiind aproape o entitate „vie”, cu propriul ciclu de viață, de moarte și renaștere.
Imaginați-vă întregul proces de ardere a așezărilor și de construirea a altora. Chiar și în vremurile de astăzi, când tehnologia este avansată, o astfel de practică ar fi o povară incredibilă.
Oamenii din cultura Cucuteni-Tripolie sunt unici prin faptul că și-au distrus în mod deliberat așezările și apoi le-au reconstruit complet într-un loc nou. Teoria că astfel își îngropau ritualic morții este susținută de faptul că arheologii nu au găsit aproape niciun obiect funerar sau niciun cimitir. Așadar, este posibil ca acesta să fi fost modul în care morții erau îngropați și onorați în această cultură.
Cultura Cucuteni-Tripolie este o formă complexă de viață antică. Aici, construcția de locuințe și așezări nu se făcea doar pentru supraviețuire, ci servea unor scopuri culturale și rituale.
Complexitatea organizării acestei societăți subliniază capacitatea lor de a-și muta și reconstrui așezările la nesfârșit. Adevăratul scop al acestui comportament s-ar putea să nu fie niciodată cunoscut cu exactitate. Dar va rămâne pentru totdeauna un simbol al unei societăți culturale foarte bine organizate și a ceea ce erau dispuși să facă pentru a-și păstra valorile culturale.
