În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce iubitul ei soț a fost ucis în luptă, Maria Oktyabrskaya și-a vândut toate bunurile și a cumpărat un tanc T-34, pe care a învățat cum să îl opereze după șase luni de antrenament intensiv, reușind astfel să ia parte la mai multe bătălii.

Însă, cum a reușit Mariya Oktyabrskaya să devină o inspirație pentru soldații de pe câmpul de luptă chiar și după moartea ei?

Haideți să aflăm împreună!

Mariya Oktyabrskaya era renumită pentru stilul vestimentar rafinat

Mariya Oktyabrskaya s-a născut în 1905 într-o familie săracă din Ucraina, cu zece copii. După ce a absolvit școala, aceasta s-a angajat la o fabrică de conserve, însă la scurt timp – în orașul Simferopol – Mariya a întâlnit un cadet al școlii de cavalerie, Ilya Ryadnenko, iar în anul 1925 cei doi îndrăgostiți s-au căsătorit.

După ce Ilya a absolvit școala, Mariya a devenit soția clasică a unui ofițer. Cei doi nu aveau cea mai organizată viață, dat fiind faptul că se mutau dintr-un loc în altul în Ucraina (în funcție de locul în care Ilya era repartizat), dar toate aceste lucruri nu au speriat-o pe femeie; era fericită să fie lângă persoana pe care o iubea.

Mai mult decât atât, în rândul soțiilor de ofițeri, Mariya era renumită pentru stilul vestimentar rafinat pe care-l avea, dar și pentru talentul său în arta broderiei.

Însă, în garnizoanele militare, Mariya nu a pierdut timpul. A învățat să conducă o mașină, a mers la școala de asistenți medicali și a învățat cum să folosească mitraliera.

În 1940, cel de-al 134-lea Regiment de artilerie obuzier, în care lucra Ilya Oktyabrsky, a fost transferat la Chișinău, Moldova. Mariya Oktyabrskaya și-a urmat soțul ca de obicei și au ajuns în Moldova în data de 22 iunie 1941.

Pierderea iubirii

Ethel Moir CC BY-SA 4.0

A doua zi, membrii familiei din personalul de comandă au fost evacuați în orașul Tomsk din Rusia. La scurt timp după ce a ajuns în Tomsk, Mariya a primit o scrisoare care avea să îi schimbe viața: „Soțul tău, comisarul regimentului Ilya Oktyabrsky, a murit în data de 9 august 1941, într-una dintre bătăliile din Ucraina.” Femeia a fost devastată de moartea soțului său. 

Însă, știa că trebuie să facă ceva pentru a își răzbuna iubirea. Astfel, a redactat o cerere pentru oficiul militar de înrolare local, solicitând să fie trimisă pe front, dar cererea sa a fost respinsă de mai multe ori, din cauza bolii sale (avea tuberculoză la coloana vertebrală), cât și vârstei ei (avea 36 de ani).

O telegramă către Stalin

Wikimedia Commons CC BY-SA 4.0

Cu toate acestea, Mariya Oktyabrskaya a refuzat să renunțe, așa că a decis că va economisi bani pentru a își cumpăra un tanc. Împreună cu sora ei, femeile și-au vândut toate bunurile, dar tot nu era de ajuns. În încercarea de a face rost de bani,  Mariya și-a dat seama că își poate vinde broderia, pentru că – în ciuda faptului că era război, oamenii nu au renunțat să cumpere fețe de masă și eșarfe brodate.

Astfel, femeia a petrecut luni de zile brodând, iar în cele din urmă, până în primăvara anului 1943, Mariya avea 50.000 de ruble. După ce a făcut rost de bani, femeia a trimis o telegramă la Kremlin, adresată lui Stalin, pentru a îl înștința că a strâns banii necesari pentru cumpărarea unui tanc. În plus, ea a a cerut să fie trimisă pe front în calitate de șofer al acestui tanc, afirmând că are toate abilitățile necesare pentru a manevra mașinăria.

„Soțul meu a fost ucis în timp ce apăra patria. Vreau să mă răzbun pe câinii fascisti pentru moartea sa și pentru moartea celorlalți soldați torturați de aceste brute. În acest scop, mi-am depus toate economiile mele personale – 50.000 de ruble – la Banca Națională pentru a construi un tanc. Vă rog să îmi aprobați să numesc tancul „Prietena luptătoare” și să mă trimiteți în prima linie de pe front, ca șofer al tancului menționat. ”

Nimeni nu credea că Stalin o să-i răspundă văduvei, însă acesta a făcut-o și chiar i-a promis că cererea ei va fi îndeplinită.

Prima femeie șofer de tanc din Rusia

270862 creativecommons.org flickr.com

În data de 3 mai 1943, Mariya Oktyabrskaya a fost înscrisă la Școala de tancuri Omsk și a devenit prima femeie șofer de tanc din Rusia. Era o elevă excelentă și, până în toamna anului 1943, a absolvit școala cu gradul de sergent, fiind înrolată în echipajul locotenentului secund Pyotr Chebotko, a sergentului Gennady Yasko și a operatorului de radio Mikhail Galkin.

La început, soldații erau sceptici în privința ei, însă femeia a dovedit că este capabilă să lupte pe front.

În lupta pentru satul Novoe Selo, din Belarus, tancul T-34 pe care Mariya îl conducea (numit „Prietena luptătoare”) a spart liniile de apărare ale inamicului, a distrus un tun și a omorât aproximativ 50 de soldați și ofițeri germani. În acea bătălie, văduva curajoasă a fost ușor rănită, dar a rămas cu tovarășii ei.

Ultima bătălie

AndreyTomskiy CC BY-SA 4.0

În ianuarie 1944, batalionul sergentului Oktyabrskaya a fost implicat în luptele din apropiere de Vitebsk, Belarus. În timpul bătăliei, șenila tancului condus de Mariya a fost grav deteriorată. În ciuda focului inamicului, femeia curajoasă a încercat să repare tancul, dar o mină a explodat în apropierea ei, provocându-i rani grave la un ochi.

thevintagenews.com

Din cauza rănilor, Mariya a fost transportată într-un spital de campanie – fiind ulerior operată. Din păcate, chiar dacă a fost transferată într-un spital din Moscova, starea ei s-a înrăutățit pe măsură ce fragmentul de bombă, după ce a străpuns ochiul, i-a afectat și creierul.

În zorii zilei de 15 martie 1944, Maria Oktyabrskaya a murit. A fost înmormântată cu onoruri militare pe malul râului Nipru, alături de eroii căzuți în apărarea orașului Smolensk din timpul Războiului Patriotic din 1812 (Invazia franceză a Imperiului Rus).

În data de 2 august 1944, Maria Oktyabrskaya a primit postum titlul de Erou al Uniunii Sovietice.

Mai multe curiozități despre cel de-Al Doilea Război Mondial găsești în cartea lui Antony Beevor, „Al Doilea Război Mondial”, pe care o poți comanda cu reducere de pe elefant.ro


Citește și: 7 dintre cele mai ciudate războaie din istorie